Pentru neîndeplinirea obligațiilor Romania se află actualmente în faza precontencioasă.
România nu a respectat termenul limită intermediar
(respectiv 31 decembrie 2015) în ceea ce privește marile aglomerări cu peste
10,000 locuitori în temeiul Tratatului de aderare privind directiva pentru tratarea apelor
urbane reziduale (91/271/CEE)..
In conformitate cu Legea serviciului de alimentare cu apa și de canalizare nr. 241 /2006, autoritățile publice locale sunt responsabile cu apa și canalizarea.
În București sunt circa 270 străzi fără asfalt și utilități. Cele mai multe străzi fără asfalt și utilități sunt în Sectorul 1.
Comisia Europeană a luat măsurile corespunzătoare, și anume prin inițierea unei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României pentru nepunerea în aplicare pe deplin a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale (91/271/CEE).
Numărul procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor este 2018/2109 și se află actualmente în faza precontencioasă.
P.U.Z. Vastint Sisesti – Ansamblu multifuncțional (locuințe, funcțiuni complementare, spații verzi) este in consultare publica pe siteul P.M.B. pana pe data 24.05.2019
Proiectul propus pe suprafața de 476.000 mp reprezintă una din cele mai mari investiții din Municipiul București de această categorie, prin urmare, consecințele vor fi resimțite la nivelul întregului sector și chiar la nivelul capitalei.
Prin viitoarea investiție se dorește construirea unui
ansamblu multifuncțional (locuințe, funcțiuni complementare, spații verzi) cu
regim de înălțime maxim S/Ds+P+10E.
Incinta va fi amenajată cu spații verzi, alei pietonale și
carosabile. Au fost prevăzute zone verzi de aliniament în lungul arterei de
circulație existente sau preluate conform documentațiilor de urbanism din zona
de studiu.
Spațiile verzi din incintă și de aliniament propuse a fi
amenajate vor fi plantate cu gazon decorativ, cu arbori de aliniament și plante
floricole cu frunze decorative.
De asemenea, în cadrul terenului imobilului propus prin prezentul P.U.Z. vor fi prevăzute și zone verzi amenajate ce se vor relaționa cu zonele verzi propuse sau existente în imediata vecinătate și vor contribui la crearea pe viitor a unui traseu verde de-a lungul zonei de nord a Sectorului 1. Pe alei va fi montat mobilier urban.
Ansamblul va menține microclimatul din vecinătatea salbei de
lacuri a capitalei și zonei de dezvoltare din nordul Municipiului București,
crescând prin plantațiile propuse procentul de spații verzi pe cap de locuitor.
Proiectul urmează direcțiile propuse prin PUZ Zona de Nord,
document ce a produs deja efecte în teritoriu. Se urmărește, așadar,
contribuția la o dezvoltare coerentă.
Proiectul se corelează în zona de studiu cu direcțiile
propuse prin PUZ Coordonator Sector 1, document ce este în curs de avizare. Se
urmărește, așadar, detalierea amplasamentului în contextul de dezvoltare deja
dictat prin documentații superioare ce se elaborează.
Modalitatea de gestionare a cartierului din punct de vedere
al accesului controlat va conduce la sporirea sentimentului de siguranță, atât
în spațiile publice, cât și în interiorul locuințelor.
În condițiile realizării proiectului descris anterior,
valoarea întregii zone va crește și vor fi atrase alte investiții de același
tip sau complementare în vecinătate, datorită resurselor de teren existente.
Prin realizarea viitorului ansamblu vor apărea locuri de
muncă, atât pe perioada construcției, cât și ulterior, în cadrul activităților
ce vor fi întreprinse, dar și pentru mentenanța acestora sau a întregului
ansamblu.
Viitoarea investiție va contribui la revitalizarea zonei, în
prezent cu terenuri virane, și va conduce la o utilizare mai eficientă a
rezervelor de teren.
Totodată, această revitalizare va atrage și rezidenți din
cartierele învecinate, așadar beneficiind și aceștia de facilitățile oferite.
Acest fapt va spori integrarea socială și un spirit de comunitate mai puternic,
plecând de la premisele că în cartierele învecinate au apărut deja astfel de
practici.
Principala piedica la realizarea unei constructii in Cartierul Padurea Baneasa, pentru majoritatea proprietarilor, o reprezinta lipsa retelelor de energie electrica.
Proprietarii care doresc sa construiască și au obținut certificate de urbanism pentru construire, pot depune solicitări la Primărie pentru extinderea rețelelor electrice de distribuție.
Etapele privind
solutionarea cererii de racordare in zone in care nu exista retea electrica de
distributie de joasa tensiune sunt urmatoarele:
1) Operatorul de Distributie (OD) informeaza solicitantul daca zona respectiva este cuprinsa in planul de dezvoltare a Retelei Electrice de Distributie (RED) si care este calendarul de realizare a lucrarilor.
2) In cazul in care nu au fost facute demersuri pentru extinderea retelei in zona respectiva, OD informeaza in scris Autoritatea publica locala si centrala sa depuna in acest scop o cerere si o documentatie justificativa prevazuta in Metodologia mentionata anterior. Scrisoarea este transmisa spre informare si solicitantului.
3) Autoritatea publica transmite operatorului de distributie (OD) cererea si documentatia justificativa continand urmatoarele documente:
Planul urbanistic general in vigoare al localitatii,
planul urbanistic zonal,
actele de proprietate asupra terenului pe care urmeaza sa fie amplasate RED,
procesele verbale de trasare (bornare) a drumurilor publice si a celorlalte terenuri pe care vor fi amplasate RED,
certificate de urbanism pentru construire de locuinte, memoriu de prezentare a gradului de dezvoltare existent si de perspectiva a localitatii sau a zonei.
4) Operatorul de distributie intocmeste in termen de 60 de zile studiul de fezabilitate si evalueaza lucrarile de investitii din punct de vedere al eficientei economice.
Lucrarile se considera eficiente economic daca indicatorii rezultati indeplinesc conditii Valoarea Actualizata Neta este mai mare sau egala cu 0 (zero) si Durata de Recuperare a Investitiei este mai mica sau egala cu 20 de ani (caz in care OD are obligatia de finantare totala a investitiei). Daca cel putin unul din cei doi indicatori nu este corespunzator, lucrarile nu se considera eficiente economic si in acest caz,
OD are obligatia de a finanta numai valoarea investitiei eficiente economic (Ief) pentru care ambii indicatori indeplinesc conditiile.
Diferenta dintre valoarea investitiei totale si investitia eficienta (Itotal – Ief) reprezinta coparticiparea autoritatii publice la finantarea lucrarilor. In acest caz OD stabileste lucrarile din vecinatatea RED care corespund valorii Ief si lucrarile care corespund valorii Itotal – Ief si urmeaza sa fie finantate de autoritatea publica
5) Operatorul de distributie informeaza ANRE si transmite raspunsul catre autoritatea publica privind rezultatele studiului de fezabilitate, precum si propunerea de coparticipare a autoritatii publice la finantarea investitiei solicitate, daca este cazul.
6) Introducerea in planurile de investitii ale operatorului de distributie si Autoritatilor Publice Locale. De la data transmiterii notificarii de catre OD, in termen de maximum 60 de zile, autoritatea publica analizeaza propunerea de coparticipare la finantare si, in situatia acceptarii acesteia, transmite OD o scrisoare de confirmare in acest sens, care sa constituie un angajament ferm de a asigura cofinantarea lucrarii.
7) Realizarea lucrarilor de electrificare/extindere, operarea si intretinerea lor Pentru proiectarea si executarea lucrarilor de electrificare/extindere RED, autoritatea publica si OD incheie impreuna un contract cu un operator economic atestat, cu respectarea cerintelor legislatiei in vigoare privind achizitia de lucrari publice.
Toti acesti pasi respecta legea energiei electrice si gazelor naturale nr. 123/2012, regulamentul privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice si metodologia pentru evaluarea conditiilor de finantare a investitiilor pentru electrificarea localitatilor ori pentru extinderea retelelor de distributie a energiei electrice, aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr. 75/2013.
Desi o parte din observatiile si propunerile facute in fazele anterioare au fost respectate, raman in continuare situatii care necesita clarificari, detalieri, sau modificari ale PUZ Coordonator Sector 1.
1.O prima problema o reprezinta zonificarea teritoriului pentru locuinte si dotari, in doar 3 zone principale fara impartirea in subzone:
zona „L” arii rezidentiale, Hmax P+2, CUT 1,3-1,6
zona „M” zona mixta continand arii rezidentiale si dotari complementare, Hmax P+14. CUT 3
Zona „C” – zona poli de dezvoltare urbana, Hmax nelimitat CUT 4
Din punctul nostru de vedere, este cel putin discutabila nota: „Experienta de administrare pe baza PUG /MB, ramas in vigoare prin
repetate prelungiri, a dovedit ca diferentierea
foarte amanuntita si restrictiva a UTR nu a produs gestionarea in parametri
exacti si in sensul valorificarii potentialului urban al unei metropole in
devenire. Pentru a remedia riscul deciziilor mecanice si a raspunde ritmului de
dezvoltare al Municipiului Bucuresti, PUZ
COORDONATOR SECTOR 1 propune o zonificare funcfionala esentiala si flexibila,
adaptata la conditiile reale actuate ale exercitarii atributiilor urbanismului
administrativ”.
In prezent , cand cu o „diferentierea foarte amanuntita si
restrictiva a UTR”, exista deja numeroase nemultumiri ale
locuitorilor din imobile cu 1-2 etaje la aparitia in vecinatate a unor imobile
mai inalte sau functiuni care deranjeaza, este simplu de imaginat ce se va intampla daca/cand PUZ-ul va fi aprobat
iar in imediata vecinatate a unor locuinte cu 1-2 etaje vor aparea imobile cu
14 etaje.
Deoarece sunt situatii in care prin PUZ se propune un regim de inaltime de P+14 etaje (sau chiar mai mult), in zone cu locuinte existente cu 1-2 etaje, aprobarea PUZ-ului in forma propusa, va duce la aparitia multor situatii conflictuale intre locuitorii imobilelor existente si dezvoltatorii/locuitorii viitoarelor imobile cu 14 etaje.
Dezvoltarea orasului nu
trebuie privita doar prin prisma dezvoltarilor imobiliare, ci trebuie privita
in primul rand prin prisma calitatii vietii locuitorilor si a confortului
locuirii.
Prin propunerea PUZ Sector 1, se permite practic o densitate excesiva a constructiilor de locuinte, cu un CUT de 3-4, lucru ce e de evitat.
Spre comparatie, in zonele cu blocuri construite inainte de anul 1990, in general, CUT-ul nu este mai mare de 1.5
Experienta urbanistica
din alte tari a demonstrat ca dor o reglementare urbanistica amanuntita si
detaliata asigura o dezvoltare urbanistica coerenta si in folosul locuitorilor.
Trebuie pus, in primul
rand, accentul pe calitatea locuirii, nu pe expansiunea urbana (pe verticala).
Politica de LOCUINTEnu este acelasi lucru cu Politica de LOCUIRE.
Exemple de zone unde se propun imobile inalte P+14E peste imobile
existente mici sau medii:
Complexului Felicity (Drumul Opalului)
situatia actuala: locuinte colective cu 2-4 etaje; CUT mediu 1,7
se propune: Hmax P+14E, CUT 3
Zona din nordul Sos. Ghe. Ionescu Sisesti, intre Restaurantul 2 Cocosi
si Lacul Grivita-Sos. Alexandru Bratu:
situatia actuala: locuinte
individuale si colective cu 2-4 etaje;
se propune: Hmax P+14E, CUT 3
Zona din sudul Sos. Ghe. Ionescu Sisesti,
situatia actuala conform PUG:
zona este preponderent L1e Hmax P+1E, cu cateva imobile colective cu maxim P+4E
construite in baza unor PUZ-uri;
se propune preponderent „M”: Hmax P+14E, CUT 3
Poate cel mai relevant exemplu (unde exista deja procese pe rolul instantelor judecatoresti) este zona cuprinsa intre strazile: Feleacu, Elena Caragiani, Borsa, Smaranda Braescu,
situatia actuala: constructii existente cu 1-2 etaje, majoritatea realizate dupa 1990, conform PUG – L3a considerate funcţional şi urbanistic similar zonei L2 Hmax P+2E, CUT max 1,3 ;
se propune „M”: Hmax P+14E, CUT 3
Desi consideram ca e mai bine sa ramana o „diferentiere foarte amanuntita si restrictiva a UTR”, daca totusi se ia decizia de a se aproba PUZ-ul in forma prezentata spre consultare publica,
propunem ca prin Regulamentul de
Urbanism sa se introduca in mod expres precizarea ca „retragerile faţă de limitele laterale ale parcelei si retragerea faţă
de limita posterioară a parcelei va fi egală cu jumătate din înălţimea la
cornişă, măsurată în punctul cel mai înalt faţă de teren” iar eventuale derogari ale retragerilor sa
fie posibile doar cu acordul explicit, notat in cartea funciara, al imobilelor
invecinate.
si
propunem ca pentru toate UTR, sa se conditioneze inaltimea maxima imobilelor in functie de lăţimea străzii între aliniamente, fara posibilitate de a se acorda derogari. (a se vedea in acest sens conditionarile din Regulamentul Local de Urbanism – PUG – M – ZONA MIXTĂ – ARTICOLUL 10 –ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR.)
2. Circulatiile nu sunt detaliate si nu sunt stabilite piste pentru biciclisti.
Propunem detalierea profilelor strazilor si indicarea pe plansa de reglementari PUZ a pistelor pentru biciclisti.
3. Propunerea PUZ nu respecta si/sau nu este corelata cu Legea 24/2007 (Legea spatiilor verzi).
„(4) Schimbarea
destinaţiei terenurilor înregistrate în registrul local al spaţiilor verzi se
poate face numai pentru lucrări de utilitate publică, stabilite în baza documentaţiilor de urbanism, aprobate conform
legislaţiei în vigoare.”
(5) Este
interzisă schimbarea destinaţiei, reducerea suprafeţelor ori strămutarea spaţiilor
verzi definite de prezenta
lege.” – art. 18
Potrivit
prevederilor legale in vigoare, cuprinse, in prezent, la alin. (3) al art. 10
din Legea nr. 24/2007, asigurarea
suprafetei minime de 20 mp de spatiu verde pe cap de locuitor si minimum de 5%
spatii verzi publice, conditioneaza distinct:
extinderea intravilanului localitatilor,
transformarea zonelor cu
alte functiuni in zone rezidentiale,
construirea pe terenuri de peste 3.000 m2 aflate in proprietatea
statului, a unitatilor administrativ-teritoriale, a autoritatilor centrale si
locale.
Procentul de 5%, cota
pentru amenajarea spatiilor verzi publice, se calculeaza in raport cu suprafata
propusa pentru transformate in zone rezidentiale,
(In zona Drumul Piscul Mare au fost propuse modificari din „M” in „L” si din „L” in „M”, fata de reglementarile PUG, fara a se tine cont situatia existenta in teren, de parcelarea existenta si fara a se prezenta materiale explicative scrise care au stat la baza propunerii, asa cum prevede METODOLOGIA de informare și consultare a publicului)
4. Au fost propuse artere de circulatie cu traseu infundat cu lungimi mai mari de 50-100 m, lungimi ce nu respecta prevederile HCGMB 66/2006.„Artera de circulatie cu traseu infundat nu va avea o lungime mai mare de 50,00m si va fi prevazuta la capatul infundat cu bucla pentru intoarcerea autovehiculelor, cu raza de minim 6.00m.”
Propunem respectarea HCGMB 66/2006 si reconfigurarea
arterelor de circulatie conform normelor si legislatiei in vigoare.
Propunere actuala PUZ sector 1
5. Prin propunerea unei noi artere de circulatie intre strazile Drumul Stegarului si Drumul Piscul Nou, terenul proprietate privata inscris in CF nr. 205286, DEVINE NECONSTRUIBIL Noua artera de circulatie propusa nu este necesara.
Propunem renuntarea
la artera de circulatie nou propusa.
6. Prin P.U.Z. coordonator sector 1 se propune o noua artera de circulatie intre Drumul Opalului si Drumul Piscul Lung.
La est de parcela cu numar cadastral 212273 este un gol ramas liber de
2.127 mp cu latimea de 7,66-11,33 (ramas de la realizarea cadastrelor).
Propunem ca noua artera sa fie pe golul ramas,la est de parcela cu numar cadastral 212273,
similar cum s-a procedat cu golul ramas la sud de cartierul Felicity de cca.
5.000 mp.
7. Prin P.U.Z. Zona de Nord (care in prezent este suspendat) au fost prevazute zone necesare realizarii si dezvoltarii gospodariei comunale conform studiului de retele edilitare avizat P.M.B.
Exemple:
Zona necesara pentru statie de transformare 110/20 kV (intersectia
Drumul Piscul Pietrei – Drumul Piscul Nou – Drumul Piscul Mare)
Zona necesara pentru statii de pompare a apelor pluviale si menajere
(intersectia Drumul Piscul Nou cu Drumul Piscul Corbului)
Zona necesara pentru statii de preepurare a apelor pluviale (pe malul
lacului)
Propunem ca P.U.Z. coordonator sector 1 sa prevada zonele neceasare pentru: statia de transformare 110/20 kV, statiile de pompare si statiile de preepurare.
8. Sunt necorelari intre latimea strazilor si functiunile propuse.
De exemplu: Drumul Stegarului
este pastrat la 2 benzi pe sens desi deserveste loturi construibile doar pe o parte,
iar Drumul Piscul Nou (pe o lungime de 1.500 m – intre Drumul Piescul Mare si
Drumul Agatului) a fost redus la o banda pe sens, desi deserveste loturi
construibile stanga-dreapta dintre care o mare parte sunt incadrate in „M” –
zona mixta (zona cu un C.U.T. mare si un regim mai mare de inaltime). Trebuiesc corelate latimile strazilor intre
aliniamente si inaltimea maxima admisibila a cladirilor, tinand cont de Art. 10
din Regulamentul de Ubanism P.U.G. – Zona Mixta. Situatie similara pentru Drumul Piscul Nou si
Strada Alexandru Bratu.
Propunem pastrarea la 2 benzi pe sens pentru Drumul Piscul Nou, Drumul Piscul Lung, Strada Alexandru Bratu si (eventual) reducerea la o banda pe sens cu piste pentru biciclisti pentru Drumul Stegarului.
9. In documentatiile de urbanism aprobate anterior (sau in curs de aprobare) erau prevazute mai multe intersectii cu sensuri giratorii:
intersectie Sos. Ghe. Ionescu Sisesti cu Drumul Piscul Radului, intersectia Drumul Piscul Radului cu Drumul Piscul Mosului, intersectia Drumul Piscul Pietrei cu Drumul Piscul Mare, intersectia Piscul Mosului cu Drumul Varful Berivoiul Mare etc, care nu au fost preluate de P.U.Z. coordonator sector 1. In Europa sensurile giratorii inlocuiesc din ce in ce mai multe intersecţii clasice, in încercarea de a fluidiza traficul.
Conform
specialiştilor, sensurile giratorii duc la reducerea accidentelor cu 37%,
accidentele soldate cu rănirea de persoane sunt mai puţine cu 75%, iar timpul
de asteptare scade !
Propunem realizarea unui studiu de trafic si detalierea intersectiilor cu respectarea „Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile urbane”.
10. In toate P.U.Z. aprobate anterior la Sos. Bucuresti Ploiesti (DN1), era aprobata o zona de spatii verzi (retragerea constructiilor) fata de axul DN1 de 75 m. Aceasta zona (retragere) a fost redusa.
Propunem pastrarea zonei de spatii verzi de 75 m fata de axul DN1 si detalierea profilului arterei de circulatie.
11. Prin P.U.Z. coordonator sector 1, se propune practic defrisarea unor suprafete importante de padure (cca. 16 Ha) pentru a se include in „M” – Zona mixta. (padurea existenta de la intersectia Sos. Jandarmeriei cu Sos. Bucuresti Ploiesti – DN1, padurea si parcul din zona restaurantului „Casa Alba” Aleea Privighetorilor).
Este
total nefiresca propunerea de defrisare a unei suprafete insemnate din padure
si includerea unor zone construite in spatii verzi (parcuri publice).
Propunerea PUZ incalca Legea spatiilor
verzi.
Cele doua zone exemplificate mai jos sunt
trecute in Registrul Spatilor Verzi la Categoria Paduri, Paduri de agrement .
Legea
actuala impune pastrarea zonelor actuale ca padure, respectiv parc pentru zona
restaurantului „Casa Alba”.
12. A fost modificat profilul, traseul si intersectiile aferente drumului aprobat prin Planului Urbanistic Zonal Penetratie Bucuresti – Autostrada Bucuresti – Brasov, sector 1 cu HCGMB 325/2010 cu valabilitate prelungita.
Atragem atentia ca este putin
probabil sa se poata rezolva corect tehnic
solutia prezentata mai mult schematic prin PUZ Coordonator Sector 1.
Propunem pastrarea profilului si traseului drumului deja aprobat prin HCGMB 325/2010 cu valabilitata prelungita.
13. Terenurile din Sos. Bucuresti Ploiesti nr. 180 au fost incluse in „S1” – Zona cu destinatie speciala, desi in realitate imobilele sunt proprietate privata si sunt construite locuinte.
Propunem includerea in zona „L” – Locuinte
individuale si colective mici.
14. Nu au fost preluate reglementarile studiate si aprobate prin PUZ sos. Odai nr. 3-5.
Propunem
includerea arterei de circulatie existente, str. George Calinescu (strada
aflata la limita dintre Mun. Bucuresti si Orasul Otopeni.
15. Va rugam sa analizati oportunitatea existentei Poligonului Permanent Deschis Baneasa din Str. Jandarmerie, in interiorul intravilanului Mun. Bucuresti. Mentionam ca tragerile efectuate in Poligon cu munitie de razboi au dus la producerea mai multor accidente.
16. Prin PUZ Sector 1 se propune introducerea tramvaiului intre Sos. Ghe. Ionescu Sisesti si Drumul Lapus pe drumul Varful Berivoiul Mare – Str. Gen. Eraclie Arion.
Deoarece traseul este propus printr-o zona preponderent rezidentiala, acest lucru va duce la nerespectarea legislatiei privind privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant (poluarea sonora la zgomotul produs de tramvai ajungand la 80 dB).
De asemenea, realizarea investitiei va necesita exproprierea si demolarea a zeci de imobile existente.
Propunem sa reanalizati oportunitatea traseului
propus pentru linia de tramvai.
17. In „etapa elaborarii propunerilor” nu a fost prezentat si Regulamentului de Urbanism – partea scrisa si materialele explicative scrise aferente propunerilor PUZ.
Propunem supunerea spre consultare publica si a Regulamentul de Urbanism – partea scrisa.
18. Etapele si modalitatea de consultare si informare trebuie sa respecte „METODOLOGIA de informare și consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului și de urbanism”.
„ Pe parcursul elaborării propunerilor este
recomandată consultarea publicului asupra evoluției acestora, astfel încât să
fie argumentate beneficiile aduse în interes public și să fie preîntâmpinate eventuale dezacorduri sau contestări”
Art. 37. — Informarea și consultarea publicului cu
privire la propunerile de PUZ se fac înainte de transmiterea documentației pe
circuitul tehnic de avizare, astfel:
a) autoritățile
administrației publice locale informează publicul prin cel puțin următoarele
activități:
1. publică pe propria pagină de internet
anunțul cu privire la posibilitatea, modul și perioada, locul și orarul în care
se pot consulta documentele și transmit observații la sediul autorității
publice competente pentru aprobarea PUZ în termen de maximum 25 de zile
calendaristice de la data anunțului, precum și obiectivele, data, locul de
desfășurare, ora de începere și durata estimată pentru fiecare metodă de
consultare;
2.
identifică și notifică proprietarii ale căror proprietăți vor fi direct
afectate de propunerile PUZ;
3.
pune la dispoziția publicului spre consultare documentele aferente propunerilor
PUZ, inclusiv materiale explicative scrise și desenate, într-un limbaj
nontehnic, precum și documentele ce au stat la baza primei variante a
propunerilor, după caz: certificatul de urbanism, avizul prealabil de
oportunitate;
Nu a fost prezentat REGULAMENTUL DE URBANISM
– PARTEA SCRISA.
Nu au fost notificati proprietarii ale căror proprietăți vor fi direct afectate de propunerile PUZ.
19. Pe plansa de reglementari sunt mai multe erori de redactare, de exemplu:
In tabelul cu zone protejate sunt trecute documentatii de urbanism care au fost aprobate in anii: 2030-2040.
Pentru imobilul cu numarul cadastral 230751, incadrarea propusa de UTR „M” nu corespunde cu culoarea aferenta incadrarii din legenda.
Pentru imobilul cu numarul cadastral 205411, incadrarea propusa este UTR „A” iar culoarea corespunde cu UTR „M”.
Pentru a permite construire in parcuri si paduri senatul a adoptat propunerile USR de modificare a legii spațiilor verzi.
Legea in vigoare a spatiilor verzi era singura piedica ramasa pentru a se putea construi in parcurile si padurile retrocedate.
USR ne informeaza ca „au fost eliminate din vechea lege o serie prevederi care ar fi îngreunat administrarea lor corespunzătoare”.
Ceea ce nu se spune USR, e ca au fost eliminate articolele care interziceau schimbarea funtiunii spatiilor verzi, iar noua lege permite construirea in parcurile si padurile retrocedate, a blocurilor cu 14 etaje.
Dupa intrarea in vigoare a noii legi nu va mai
exista practic nici o piedica pentru construirea in parcuri si defrisarea
padurilor, daca parcurile si/sau padurile au devenit proprietate privata a
persoanelor fizice sau juridice.
Este de neinteles cum, pe de o parte se sustine pastrarea si protejarea spatiilor verzi, iar pe de alta parte se propune „amputarea” singurei legi care mai protejeaza practic spatiile verzi.
Prin modificarile propuse, noua Lege va reglementa doar „spatiu verde din intravilanul unitatilor administrativ-teritoriale, apartinand domeniului public sau privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale” , deci nu va mai exista nici o opreliste pentru construirea in parcurile si padurile retrocedate.
Prin noua lege a spatiilor verzi:
Va fi permisa schimbarea destinaţiei terenurilor înregistrate în registrul local al spaţiilor verzi (al. 4, art. 18 din legea actuala).
Va fi permisa schimbarea destinaţiei, reducerea suprafeţelor ori strămutarea spaţiilor verzi (al. 5, art. 18 din legea actuala).
Va dispare obligatia de a prevedea un minimum de 20 m² de spaţiu verde pe cap de locuitor şi un minimum de 5% spaţii verzi publice in cazul extinderii intravilanului localităţilor, transformarea zonelor cu alte funcţiuni în zone rezidenţiale (indiferent de forma de proprietate) si construirea pe terenuri de peste 3.000 m² aflate în proprietatea statului, a unităţilor administrativ-teritoriale, a autorităţilor centrale şi locale (al. 3, art. 10 din legea actuala).
Va dispare obligatia ca serele şi terenurile amenajate ca grădini zoologice, la schimbarea destinaţiei, sa se transforme în alte tipuri de spaţii verzi (al. 8, art. 18 din legea actuala).
Creste suprafata construita din parcurile publice de la 10% la 15% (al. 7, art. 18 din legea actuala).
Exemple de terenuri care in acest moment sunt spatii verzi iar prin aprobarea legii in forma propusa de senat, se vor putea construi blocuri cu 14 etaje:
Aproape o treime (cca 120.000 mp) din parcul IOR care este parc/spatiu verde si este inclus in registrul spatiilor verzi.
Cateva hectare de padure aflate la intersectia Jamdarmeriei cu DN1 (incluse in registrul spatiilor verzi).
Parcul si o parte din padure din zona restaurantului „Casa Alba” Aleea Privighetorilor, (incluse in registrul spatiilor verzi).
Update 24.04.2019
Publicam dreptul la replica transmis de d-nul deputat USR, Cornel Zainea, membru în Comisia pentru Mediu și Echilibru Ecologic
Legea spațiilor
verzi protejează zonele verzi publice din orașe
Legea
spațiilor verzi aduce mai multe îmbunătățiri de ordin tehnic, începând cu
definirea acestor spații esențiale în zonele urbane. Iată trei dintre criticile
aduse legii susținute de USR care nu se susțin:
Legea permite construcții pe spații verzi și în păduri retrocedate
Explicația
USR:
Legea
spațiilor verzi, atât în forma în vigoare, cât și în conceptia proiectului
legislativ al USR de modificare a actualei legi, nu reglementează administrarea,
folosința sau exploatarea pădurilor. Proiectul legislativ face referire la
noțiunile de cordon forestier, perdea forestieră de protecție și pădure urbană
(sau pădure parc), dar le încadrează ca fiind subcategorii de spații verzi din
intravilanul localităților.
Potrivit
proiectului, pe spațiile verzi pot fi construite, doar pe bază de autorizație
de construire: alei pietonale, mobilier urban, amenajări pentru sport, joc și
odihnă, construcții pentru expoziții și activități culturale, construcții ușoare
cu caracter provizoriu pentru comerț și alimentație publică, grupuri sanitare
și spatii pentru pentru gestionarea spațiilor verzi.
Cu
privire la această dispoziție, este important să precizăm că ea se aplică atât
spațiilor verzi aflate în domeniul public sau privat al unităților
administrativ-teritoriale, cât și spațiilor verzi care au intrat în
proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, prin retrocedare sau
prin alte moduri de transmitere a proprietății, anterior intrării în vigoare a
legii modificate.
2. Dispare obligația de minim 20 m2 de spațiu verde pe cap de locuitor și un minim de 5m2 în cazul extinderii intravilanului
Explicația
USR:
Apreciem
că modificarea propusă prin proiectul legislativ este una benefică pentru
spațiile verzi și va duce chiar la mărirea suprafețelor spațiilor verzi din
intravilan. Astfel, proiectul propune ca extinderea intravilanului și/sau
transformarea zonelor cu altă destinație în zone rezidențiale, comerciale sau
industriale în scopul executării de lucrări de construcții să se poată realiza
doar cu obligația asigurării unei suprafețe amenajate cu spații verzi, cu acces
public, de minimum 30% din suprafața zonei.
3. Permite schimbarea destinatiei spatiilor verzi din registrul local al spatiilor verzi
Explicația
USR:
Atât
potrivit dispozițiilor legii în forma actuală. cât si în concepția proiectului
legislativ, schimbarea destinației spațiilor verzi, reducerea suprafețelor
acestora sau strămutarea lor reprezintă situații de excepție. Legea actuală
prevede că schimbarea destinației de spațiu verde se poate face pentru lucrări
de utilitate publică, așa cum sunt prevăzute de legea 33/1994. Prin urmare,
sunt incluse aici și lucrările de utilitate publică de interes local. Or, este
cunoscut că autoritățile locale deseori declară abuziv ca fiind de utilitate
publică locală lucrări fără niciun beneficiu pentru comunitatea locală,
costisitoare și dăunătoare mediului. Pornind de la această realitate, proiectul
legislativ propune ca schimbarea destinației spațiilor verzi să se poată face
numai pentru lucrări de utilitate publică de interes național.
Concluzii
Proiectul
legislativ a fost conceput cu sprijinul unei echipe multidisciplinare,
alcătuite din arhitecți, urbaniști, peisagiști precum și juriști cu o
cunoaștere detaliată a problemelor și amenințărilor la adresa spațiilor verzi,
venite atât dinspre administrațiile incapabile și corupte, cât și dinspre
dezvoltatorii imobiliari. Proiectul legislativ intenționează responsabilizarea
acestora și în niciun caz nu creează “portițe” care să favorizeze interesele
private în detrimentul spațiilor verzi.
USR își manifestă toată deschiderea și interesul pentru discuții și propuneri din partea oricărei persoane, organizații sau autorități în vederea creșterii calității proiectului legislativ astfel încât acesta să asigure cel mai înalt nivel posibil de protecție și extindere a spațiilor verzi ale localităților.
Pentru tratarea apelor urbane reziduale (colectare și epurare), sarcina României de a se conforma Directivei 91/271/CEE era ca până la 31 decembrie 2015 – toate aglomerările umane mai mari de 10.000 l.e. să se conformeze prevederilor din punct de vedere al colectării și epurării avansate (terțiar) a apelor uzate.
Nefinalizarea proiectelor în domeniul alimentării cu apă sau a salubrizării poate conduce la aplicarea unor proceduri de infringement de către Comisia Europeană întrucât au fost asumate termene de conformare.
Dintre cele 224 de aglomerări umane având peste 10.000 l.e., doar 11 aglomerări îndeplinesc condițiile cumulative de conformare din Directiva 91/271/CEE. In Bucuresti sunt circa 270 străzi fără utilități și asfalt.
In conformitate cu Legea serviciului de alimentare cu apa si de canalizare nr. 241 /2006, autoritatile publice locale sunt responsabile cu apa si canalizarea.
Comisia Europeană a luat măsurile corespunzătoare, și anume prin inițierea unei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României pentru nepunerea în aplicare pe deplin a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale (91/271/CEE).
Numărul procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor este 2018/2109 și se află actualmente în faza precontencioasă.
Poliția Locală Sector 1 ne informeaza ca impozitarea proprietăților situate în intravilan, lăsate neîngrijite, va fi majorată până la 500%.
Art. 489 din Codul Fiscal:
(4) Pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv, consiliul local poate majora impozitul pe teren cu până la 500%, începând cu al treilea an, în condițiile stabilite prin hotărâre a consiliului local. Norme metodologice
(5) Consiliul local poate majora impozitul pe clădiri și impozitul pe teren cu până la 500% pentru clădirile și terenurile neîngrijite, situate în intravilan.
De asemenea, se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 – 5.000 lei, nerespectarea masurilor specifice necesare in vederea salubrizarii si igienizarii terenurilor.
Azi, 13.03.2019, la Primaria Municipiului Bucuresti in cadrul Comisiei Tehnice de Urbanism si Amenajarea Teritoriului s-a discutat PUZ COORDONATOR SECTOR 1 privind avizul preliminar.
Sunt unele modificare fata de varianta anterioara.
In data de 13.03.2019 la Primaria Municipiului Bucuresti in cadrul Comisiei Tehnice de Urbanism si Amenajarea Teritoriului se va discuta PUZ COORDONATOR SECTOR 1 privind avizul preliminar.
Anterior a mai avut loc o sedinta in data de 27.02.2019 privind PUZ COORDONATOR SECTOR 1.
baneasa.ro utilizeaza fisiere cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența pe Website-ul nostru. Pentru continuarea navigarii este necesar sa sa fiti de acord cu Politica de Cookie.Accept
