Despre pietruirea drumurilor si refacerea cadastrelor.

Prezentam mai jos postarea d-lui primar Dan Tudorache pe facebook, cu observatia ca eventuale propuneri si observatii se pot face si pe pagina de facebook a d-lui Primar.

„În urma cercetărilor făcute în teren și ținând cont că PUZ-ul Sector 1 este încă în dezbatere publică, iar PUG București este un document învechit, care nu mai reflectă realitățile și tendințele de dezvoltare ale Sectorului 1 și, în mod special, ale Cartierului Pădurea Băneasa, fac în mod public următoarele propuneri cetățenilor Sectorului 1 din această zonă:

Continuăm/începem pietruirea pe următoarele străzi cadastrate din zona de nord, Sector 1, București: Drumul Lăpuș, Drumul Muntele Găina, Drumul Agatului, Drumul Berivoiul Mare, Drumul Piscul Moșului, Drumul Piscul Radului și Drumul Stegarului, pentru a crea condiții minime de trafic civilizat în această zonă. Pentru a eficientiza cheltuirea banului public, vom semnaliza corespunzător aceste zone cu indicatoare de restricție de viteză și de tonaj, pentru a proteja lucrările făcute.

Pentru străzile Piscul Pietrei și Piscul Nou am realizat ridicările topografice, dar, constatându-se multiple suprapuneri, precum și traseul nefiresc al acestora, invităm proprietarii imobilelor de pe aceste străzi la o discuție în vederea finalizării demersului de cadastrare și pentru a găsi soluțiile optime împreună.

Primăria Sectorului 1 propune cadastrarea sistematică a zonei, care va reglementa (cu costuri 0 pentru cetățeni, față de realizarea unui nou plan parcelar, care ar implica timp și costuri) o mare parte din neregulile pe care le-am constatat deja prin cadastrarea domeniului public, făcută pentru această zonă. Pentru cadastrarea sistematică, la care avem sprijinul ANCPI și OCPI București, vă solicităm colaborarea, prin implicarea în identificarea tuturor proprietarilor și agrearea unor soluții comune.

Această cadastrare sistematică va fi un instrument de lucru util și după aprobarea PUZ-ului, pentru că vor fi diminuate suprafețele care vor fi expropriate în vederea realizării obiectivelor propuse prin PUZ.”

Cartierul Pădurea BăneasaÎn urma cercetărilor făcute în teren și ținând cont că PUZ-ul Sector 1 este încă în dezbatere…

Publicată de Dan Tudorache pe Joi, 18 iulie 2019

(NE)RESPECTAREA DIRECTIVEI 91/271/CEE – RASPUNSUL COMISIEI EUROPENE

S-a primit răspunsul de la COMISIA EUROPEANĂ – DIRECȚIA GENERALĂ MEDIU privind directiva 91/271/CEE.

Pentru neîndeplinirea obligațiilor Romania se află actualmente în faza precontencioasă.

România nu a respectat termenul limită intermediar (respectiv 31 decembrie 2015) în ceea ce privește marile aglomerări cu peste 10,000 locuitori în temeiul Tratatului de aderare privind directiva pentru tratarea apelor urbane reziduale (91/271/CEE)..

In conformitate cu Legea serviciului de alimentare cu apa și de canalizare nr. 241 /2006, autoritățile publice locale sunt responsabile cu apa și canalizarea.

În București sunt circa 270 străzi fără asfalt și utilități.  Cele mai multe străzi fără asfalt și utilități sunt în Sectorul 1.

Comisia Europeană  a luat măsurile corespunzătoare, și anume prin inițierea unei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României pentru nepunerea în aplicare pe deplin a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale (91/271/CEE).

Numărul procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor este 2018/2109 și se află actualmente în faza precontencioasă.

Cititi aici: raspunsul de la Comisia Europeana

Noua lege a spatiilor verzi VA PERMITE CONSTRUIREA in parcuri si paduri.

Pentru a permite construire in parcuri si paduri senatul a adoptat propunerile USR de modificare a legii spațiilor verzi.

Legea in vigoare a spatiilor verzi era singura piedica ramasa pentru a se putea construi in parcurile si padurile retrocedate.

USR ne informeaza ca „au fost eliminate din vechea lege o serie prevederi care ar fi îngreunat administrarea lor corespunzătoare”.

Ceea ce nu se spune USR, e ca au fost eliminate articolele care interziceau schimbarea funtiunii spatiilor verzi, iar noua lege permite construirea in  parcurile si padurile retrocedate, a blocurilor cu 14 etaje.

Senatul a adoptat propunerile USR de modificare a legii spațiilor verzi

Dupa intrarea in vigoare a noii legi nu va mai exista practic nici o piedica pentru construirea in parcuri si defrisarea padurilor, daca parcurile si/sau padurile au devenit proprietate privata a persoanelor fizice sau juridice.

Este de neinteles cum, pe de o parte se sustine pastrarea si protejarea spatiilor verzi, iar pe de alta parte se propune „amputarea” singurei legi care mai protejeaza practic spatiile verzi. 

Prin modificarile propuse, noua Lege va reglementa doar  „spatiu verde din intravilanul unitatilor administrativ-teritoriale, apartinand domeniului public sau privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale , deci nu va mai exista nici o opreliste pentru construirea in parcurile si padurile retrocedate.

Prin noua lege a spatiilor verzi:

  • Va fi permisa schimbarea destinaţiei terenurilor înregistrate în registrul local al spaţiilor verzi (al. 4, art. 18 din legea actuala).
  • Va fi permisa schimbarea destinaţiei, reducerea suprafeţelor ori strămutarea spaţiilor verzi  (al. 5, art. 18 din legea actuala).
  • Va dispare obligatia de a prevedea un minimum de 20 m² de spaţiu verde pe cap de locuitor şi un minimum de 5% spaţii verzi publice in cazul extinderii intravilanului localităţilor, transformarea zonelor cu alte funcţiuni în zone rezidenţiale (indiferent de forma de proprietate) si construirea pe terenuri de peste 3.000 m² aflate în proprietatea statului, a unităţilor administrativ-teritoriale, a autorităţilor centrale şi locale  (al. 3, art. 10 din legea actuala).
  • Va dispare obligatia ca serele şi terenurile amenajate ca grădini zoologice, la schimbarea destinaţiei, sa se transforme în alte tipuri de spaţii verzi  (al. 8, art. 18 din legea actuala).
  • Creste suprafata construita din parcurile publice de la 10% la 15% (al. 7, art. 18 din legea actuala).

Exemple de terenuri care in acest moment sunt spatii verzi iar prin aprobarea legii in forma propusa de senat, se vor putea construi blocuri cu 14 etaje:

  • Aproape o treime (cca 120.000 mp) din parcul IOR  care este parc/spatiu verde si este inclus in registrul spatiilor verzi.  
  • Cateva hectare de padure aflate la intersectia Jamdarmeriei cu DN1 (incluse in registrul spatiilor verzi).
  • Parcul si o parte din padure din zona restaurantului „Casa Alba” Aleea Privighetorilor,  (incluse in registrul spatiilor verzi).

Update 24.04.2019

Publicam dreptul la replica transmis de d-nul deputat USR, Cornel Zainea, membru în Comisia pentru Mediu și Echilibru Ecologic

Legea spațiilor verzi protejează zonele verzi publice din orașe

Legea spațiilor verzi aduce mai multe îmbunătățiri de ordin tehnic, începând cu definirea acestor spații esențiale în zonele urbane. Iată trei dintre criticile aduse legii susținute de USR care nu se susțin:

  1. Legea permite construcții pe spații verzi și în păduri retrocedate

Explicația USR:

Legea spațiilor verzi, atât în forma în vigoare, cât și în conceptia proiectului legislativ al USR de modificare a actualei legi, nu reglementează administrarea, folosința sau exploatarea pădurilor. Proiectul legislativ face referire la noțiunile de cordon forestier, perdea forestieră de protecție și pădure urbană (sau pădure parc), dar le încadrează ca fiind subcategorii de spații verzi din intravilanul localităților.

Potrivit proiectului, pe spațiile verzi pot fi construite, doar pe bază de autorizație de construire: alei pietonale, mobilier urban, amenajări pentru sport, joc și odihnă, construcții pentru expoziții și activități culturale, construcții ușoare cu caracter provizoriu pentru comerț și alimentație publică, grupuri sanitare și spatii pentru pentru gestionarea spațiilor verzi.

Cu privire la această dispoziție, este important să precizăm că ea se aplică atât spațiilor verzi aflate în domeniul public sau privat al unităților administrativ-teritoriale, cât și spațiilor verzi care au intrat în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, prin retrocedare sau prin alte moduri de transmitere a proprietății, anterior intrării în vigoare a legii modificate.

2. Dispare obligația de minim 20 m2 de spațiu verde pe cap de locuitor și un minim de 5m2 în cazul extinderii intravilanului

Explicația USR:

Apreciem că modificarea propusă prin proiectul legislativ este una benefică pentru spațiile verzi și va duce chiar la mărirea suprafețelor spațiilor verzi din intravilan. Astfel, proiectul propune ca extinderea intravilanului și/sau transformarea zonelor cu altă destinație în zone rezidențiale, comerciale sau industriale în scopul executării de lucrări de construcții să se poată realiza doar cu obligația asigurării unei suprafețe amenajate cu spații verzi, cu acces public, de minimum 30% din suprafața zonei.

3. Permite schimbarea destinatiei spatiilor verzi din registrul local al spatiilor verzi

Explicația USR:

Atât potrivit dispozițiilor legii în forma actuală. cât si în concepția proiectului legislativ, schimbarea destinației spațiilor verzi, reducerea suprafețelor acestora sau strămutarea lor reprezintă situații de excepție. Legea actuală prevede că schimbarea destinației de spațiu verde se poate face pentru lucrări de utilitate publică, așa cum sunt prevăzute de legea 33/1994. Prin urmare, sunt incluse aici și lucrările de utilitate publică de interes local. Or, este cunoscut că autoritățile locale deseori declară abuziv ca fiind de utilitate publică locală lucrări fără niciun beneficiu pentru comunitatea locală, costisitoare și dăunătoare mediului. Pornind de la această realitate, proiectul legislativ propune ca schimbarea destinației spațiilor verzi să se poată face numai pentru lucrări de utilitate publică de interes național.

Concluzii

Proiectul legislativ a fost conceput cu sprijinul unei echipe multidisciplinare, alcătuite din arhitecți, urbaniști, peisagiști precum și juriști cu o cunoaștere detaliată a problemelor și amenințărilor la adresa spațiilor verzi, venite atât dinspre administrațiile incapabile și corupte, cât și dinspre dezvoltatorii imobiliari. Proiectul legislativ intenționează responsabilizarea acestora și în niciun caz nu creează “portițe” care să favorizeze interesele private în detrimentul spațiilor verzi.

USR își manifestă toată deschiderea și interesul pentru discuții și propuneri din partea oricărei persoane, organizații sau autorități în vederea creșterii calității proiectului legislativ astfel încât acesta să asigure cel mai înalt nivel posibil de protecție și extindere a spațiilor verzi ale localităților.

(NE)RESPECTAREA DIRECTIVEI 91/271/CEE

Pentru tratarea apelor urbane reziduale (colectare și epurare), sarcina României de a
se conforma Directivei 91/271/CEE era ca până la 31 decembrie 2015 – toate
aglomerările umane mai mari de 10.000 l.e. să se conformeze prevederilor din punct
de vedere al colectării și epurării avansate (terțiar) a apelor uzate.

Nefinalizarea proiectelor în domeniul alimentării cu apă sau a salubrizării poate
conduce la aplicarea unor proceduri de infringement de către Comisia Europeană
întrucât au fost asumate termene de conformare.

Dintre cele 224 de aglomerări umane având peste 10.000 l.e., doar 11 aglomerări
îndeplinesc condițiile cumulative de conformare din Directiva 91/271/CEE.
In Bucuresti sunt circa 270 străzi fără utilități și asfalt.

In conformitate cu Legea serviciului de alimentare cu apa si de canalizare nr.
241 /2006, autoritatile publice locale sunt responsabile cu apa si canalizarea.

Comisia Europeană  a luat măsurile corespunzătoare, și anume prin inițierea unei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României pentru nepunerea în aplicare pe deplin a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale (91/271/CEE).

Numărul procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor este 2018/2109 și se află actualmente în faza precontencioasă.

Cititi aici: raspunsul de la Ministerul Apelor si Padurilor.

Cititi aici: plangerea catre Comisia Europeana – directiva 91_271_CEE

Cititi aici: adresa inregistrare plangere catre Comisia Europeana

Cititi aici: raspunsul de la Comisia Europeana

Lucrarile de investitii pentru apa, canal si asfaltare sunt blocate datorita imposibilitatii cadastrarii si intabularii drumurilor.

Primaria poate realiza lucrari de extindere a retelelor publice de alimentare cu apa si canalizare si modemizarea sistemului rutier doar dupa ce se delimiteaza trama stradala apartinand domeniului public (realizarea cadastrelor si intabularea strazilor).  

„ va informam ca aceste strazi pot fi promovate in programul de investitii al Sectorului 1 al Municipiului Bucuresti privind realizarea lucrarilor de extindere a retelelor publice de alimentare cu apa si canalizare si modemizarea sistemului rutier, numai ulterior delimitarii tramei stradale apartinand domeniului public,”

„au fost realizate ridicari topografice pentru strazile Drumul Piscul Pietrei, Drumul Piscul Nou si Drumul Piscul Mare, dar nu se pot demara procedurile de cadastrare si intabulare, intrucat pe anumite zone, intre limitele cadastrelor proprietarilor particulare, latimea acestor drumuri variaza intre 0,90m si 3,00 m.”

 „Totodata, va facem cunoscut ca, reglementarea situatiei juridice a acestor artere de circulatie va conduce la proceduri de expropriere, proceduri care sunt de competenta Primariei Municipiului Bucuresti.”

Desi conform planurilor parcelare de punere in posesie drumurile trebuiau sa aibe latimea de minim 4 m, in anumite situatii drumurile au mai putin datorita erorilor de cadastrare.

Regulamentul de avizare receptie si inscriere in evidentele de cadastru si carte funciara aprobat prin ODG 700_2014 la Art. 113. prevede:  „(1) Rectificarea erorii de înregistrare în planul cadastral digital, eliminarea golurilor şi suprapunerilor din baza de date, respectiv rectificarea coordonatelor, se realizează prin repoziţionare.”

Cea mai grava si evidenta eroare de inregistrare in planul cadastral este pe Drumul Piscul Nou in apropiere de intersectia cu Drumul Agatului, unde toate cadastrele intre Felicity si Drumul Piscul Nou sunt deplasate spre Sud, ramanand un gol de cca 5.000 mp langa Felicity.

In practica, Oficiul de Cadastru rectifica cadastrele doar cu acordul notarial al proprietarilor.  

In concluzie, pana toti proprietarii cu parcelele inregistrate eronat nu-si dau acordul notarial, nu se pot cadastra si intabula drumurile, iar fara drumuri cadastrate si intabulate nu se pot demara procedurile de expropriere si nu se pot introduce retele de apa si canal.

Pana in acest moment au fost rectificate (cu acordul notarial al proprietarilor) erorile de inregistrare a 2 parcele de teren pe Drumul Piscul Mare.

dati clik pentru a citi raspunsul de la Primaria Sector 1

cadastre eronate Drumul Piscul Nou
cadastre eronate Drumul Piscul Nou

Introducerea monitorizarii cu ajutorul camerelor de supraveghere video

UPDATE 12.12.2018

S-a primit raspunsul de la Politia Locala Sector 1 Bucuresti. 

Catre:            Primaria Sector 1 Bucuresti

In atentia d-lui Primar Daniel Tudorache

             Pentru scaderea starii infractionale prin descurajarea potentialilor infractori, in zona de nord, propunem introducerea monitorizarii cu ajutorul camerelor de supraveghere video.

Sistemul va asigura un efect de descuraiare prin prezenta camerelor de supraveghere in zonele monitorizate.  Efectul va fi crescut prin interventia prompta a echipajelor politiei Locale in momentul detectarii unui eveniment, interventia putand fi coordonata pe baza informatiilor culese cu ajutorul camerelor video.

Sistemul poate permite stocarea si analizarea datelor inregistrate in eventualitatea unui eveniment nedetectat in timp real. In acest caz, sincronizarea orei la care a avut loc fapta cu timpul inregistrarii, poate duce la identificare faptasului/faptasilor.

Existenta unui sistem de monitorizare ar putea compensa numarul redus de politisti avand in acelasi timp si un impact psihologic in prevenirea infractiunilor stradale.

Din datele statistice rezulta ca peste 40 la sută este procentul cu care a scăzut rata infracţionalităţii în zone unde s-au montat sisteme de supraveghere video şi management informaţional pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii.

Un exemplu in acest sens, este montarea unui sistem de supraveghere video in  cartierul Creangă, Sectorului 2 Bucuresti.  http://www.expresspress.ro/cartierul-creanga-s-imbogatit-cu-camere-de-supraveghere

Anexam o schita cu propunerea noastra privind montarea de camere video.  

Primul raspuns primit: 

Urmare a petiţiei dumneavoastră adresată Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti, vă informăm că aceasta a fost înregistrată sub numărul 50200 din 28.11.2018 şi repartizată spre soluţionare în conformitate cu prevederile OGR 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, modificată şi completată cu Legea 233/2002, la Poliţia Locală Sector 1  din strada Prometeu nr.26, telefon 021/232.54.59,  email: contact@politialocalasector1.ro în ale cărei atribuţii intră soluţionarea problemei semnalate de către dumneavoastră şi de unde urmează să primiţi răspunsul în termenul legal.

Cu stimă,

Serviciul Registratură, Relaţii cu Publicul  

Nici o strada neasfaltata si fara utilitati publice

Va prezentam raspunsul (Click aici pentru a citi) PMB – Directia Generala Servicii Publice – Directia Utilitati Publice- Serviciul Alimentare cu Apa si Canal privind realizarea utilitatilor pe Drumul Piscul Pietrei, Drumul Piscul Mare si „drumul expres”  Penetratie Bucuresti -Autostrada Bucuresti – Brasov, sector 1.

Aplicare O.U.G. 51/2018

Deoarece sunt interpretari ca prin O.U.G. 51/2018 se reactiveaza P.U.Z.-urile expirate, am solicitat clarificari de la M.D.R.A.P.

Raspunsul primit (Click aici pentru a citi):

„Se constata, astfel, ca prevederile OUG 51I2018 nu pot fi aplicate in cazul planurilor urbanistice zonale cu valabilitate expirata.”

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Articolul I
Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 10 iulie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 46, alineatul (13) va avea următorul cuprins:
(13) Termenul de valabilitate a Planului urbanistic general se prelungeşte, pe bază de hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, până la intrarea în vigoare a noului plan urbanistic general, cu condiţia iniţierii demersurilor de elaborare/actualizare a planului urbanistic general înainte de expirarea termenului de valabilitate.

2. La articolul 56, alineatul (5) va avea următorul cuprins:

(5) Valabilitatea prevederilor documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism se extinde de drept pentru acele investiţii care au început în timpul perioadei de valabilitate, până la finalizarea acestora, în următoarele situaţii:
a)dacă în timpul perioadei de valabilitate a fost începută, în condiţiile legii, procedura de autorizare a executării lucrărilor de construire/desfiinţare;
b)dacă a fost demarată punerea în aplicare a reglementărilor privind circulaţia juridică a terenurilor, stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan sau delimitarea zonelor afectate de servituţi publice;
c)dacă au fost iniţiate obiective de investiţii de modernizare şi/sau dezvoltare a infrastructurii tehnico-edilitare.

Articolul II

Termenul prevăzut la art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 11 februarie 2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 190/2013, se prorogă până la data de 31 decembrie 2023.

Articolul III

Termenul prevăzut la art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2012 pentru modificarea alin. (13) al art. 46 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012, aprobată prin Legea nr. 131/2013, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 303/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 3 decembrie 2015, se prorogă până la data de 31 decembrie 2023.

PUZ – Zona de Nord – HCGMB 21/2014

UPDATE 1:

Azi, 06.09.2018 a sosit raspunsul (Click aici pentru a citi) si de la Primaria Sector 1 – Directia Juridica, care e „pe dos”.  🙂   Deci fiecare intelege ce vrea.

 

Stirea initiala:

Conform raspunsului (Click aici pentru a citi) primit de la CGMB, PUZ-ul Zona de Nord aprobat prin HCGMB 21/2014 este suspendat „pana la solutionarea definitiva a cauzei ce formeaza obiectul dosarului  nr. 35396/3/2015”.

Urmatorul termen in proces este la data de 19.10.2018.

 

Am transmis catre Primaria Sector 1 si catre Primaria Municipiului Bucuresti urmatoarea solicitare:

Referitor la anularea HCGMB nr.21/30.10.2014 privind Planul Urbanistic Zonal PUZ – Zona de Nord a Municipiului Bucureşti

Avand in vedere ca:

  • Prin sentinta civila nr. 7220/2016  12.2016 emisa de Tribunalul Bucureşti  Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal a fost suspendata HCGMB nr.21/30.10.2014 până la pronunţarea instanţei pe fond.
  • In dosarul nr. 35396/3/2015 instanta s-a pronuntat pe fond si prin sentinta civila nr. 2966/2017  05.2017 emisa de Tribunalul Bucureşti  Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal a fost anulata HCGMB nr.21/30.10.2014.
  • CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1 BUCUREŞTI PRIN PREŞEDINTE, PRIMĂRIA SECTORULUI 1 BUCUREŞTI PRIN PRIMAR, a declarat recurs la data 16/03/2018, iar CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI PRIN PREŞEDINTE la data 19/03/2018.
  • Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ,   20:
    • (1) Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la pronunțare ori de la comunicare.
    • (2) Recursul suspendă executarea și se judecă de urgență.
  • Din adresa nr. 792.572/2018 transmisa de Jandarmeria Romana catre Primaria Sectorului 1 Bucuresti, rezulta ca Poligonul Baneasa a fost reomologat si „zona de suguranta a fost restransa la limita Poligonului Baneasa” (deci in afara limitelor din Planul Urbanistic Zonal PUZ – Zona de Nord a Municipiului Bucureşti).

Va rugam sa ne comunicati punctul dumneavoastra de vedere privind valabilitatea in prezent a HCGMB nr. 21/30.10.2014, tinand cont ca s-a declarat recurs la Hotărârea pronunțată în primă instanță.   

HCGMB nr.21/30.10.2014 este suspendata, anulata sau este in vigoare pana la pronuntarea unei hotarari definitive si irevocabile ?

Dorim ca informaţiile solicitate să ne fie furnizate, în format electronic,

la următoarea adresă de e-mail: baneasa21@gmail.com

Anexam:

Suntem dispusi să plătim eventualele taxe aferente serviciilor de scanare/copiere a documentelor solicitate.

Vă mulţumim pentru solicitudine,

ASOCIAȚIA BĂNEASA 21