Pentru tratarea apelor urbane reziduale (colectare și epurare), sarcina României de a
se conforma Directivei 91/271/CEE era ca până la 31 decembrie 2015 – toate
aglomerările umane mai mari de 10.000 l.e. să se conformeze prevederilor din punct
de vedere al colectării și epurării avansate (terțiar) a apelor uzate.

Nefinalizarea proiectelor în domeniul alimentării cu apă sau a salubrizării poate
conduce la aplicarea unor proceduri de infringement de către Comisia Europeană
întrucât au fost asumate termene de conformare.

Dintre cele 224 de aglomerări umane având peste 10.000 l.e., doar 11 aglomerări
îndeplinesc condițiile cumulative de conformare din Directiva 91/271/CEE.
In Bucuresti sunt circa 270 străzi fără utilități și asfalt.

In conformitate cu Legea serviciului de alimentare cu apa si de canalizare nr.
241 /2006, autoritatile publice locale sunt responsabile cu apa si canalizarea.

Comisia Europeană  a luat măsurile corespunzătoare, și anume prin inițierea unei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României pentru nepunerea în aplicare pe deplin a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale (91/271/CEE).

Numărul procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor este 2018/2109 și se află actualmente în faza precontencioasă.

Cititi aici: raspunsul de la Ministerul Apelor si Padurilor.

Cititi aici: plangerea catre Comisia Europeana – directiva 91_271_CEE

Cititi aici: adresa inregistrare plangere catre Comisia Europeana

Cititi aici: raspunsul de la Comisia Europeana

Primaria poate realiza lucrari de extindere a retelelor publice de alimentare cu apa si canalizare si modemizarea sistemului rutier doar dupa ce se delimiteaza trama stradala apartinand domeniului public (realizarea cadastrelor si intabularea strazilor).  

„ va informam ca aceste strazi pot fi promovate in programul de investitii al Sectorului 1 al Municipiului Bucuresti privind realizarea lucrarilor de extindere a retelelor publice de alimentare cu apa si canalizare si modemizarea sistemului rutier, numai ulterior delimitarii tramei stradale apartinand domeniului public,”

„au fost realizate ridicari topografice pentru strazile Drumul Piscul Pietrei, Drumul Piscul Nou si Drumul Piscul Mare, dar nu se pot demara procedurile de cadastrare si intabulare, intrucat pe anumite zone, intre limitele cadastrelor proprietarilor particulare, latimea acestor drumuri variaza intre 0,90m si 3,00 m.”

 „Totodata, va facem cunoscut ca, reglementarea situatiei juridice a acestor artere de circulatie va conduce la proceduri de expropriere, proceduri care sunt de competenta Primariei Municipiului Bucuresti.”

Desi conform planurilor parcelare de punere in posesie drumurile trebuiau sa aibe latimea de minim 4 m, in anumite situatii drumurile au mai putin datorita erorilor de cadastrare.

Regulamentul de avizare receptie si inscriere in evidentele de cadastru si carte funciara aprobat prin ODG 700_2014 la Art. 113. prevede:  „(1) Rectificarea erorii de înregistrare în planul cadastral digital, eliminarea golurilor şi suprapunerilor din baza de date, respectiv rectificarea coordonatelor, se realizează prin repoziţionare.”

Cea mai grava si evidenta eroare de inregistrare in planul cadastral este pe Drumul Piscul Nou in apropiere de intersectia cu Drumul Agatului, unde toate cadastrele intre Felicity si Drumul Piscul Nou sunt deplasate spre Sud, ramanand un gol de cca 5.000 mp langa Felicity.

In practica, Oficiul de Cadastru rectifica cadastrele doar cu acordul notarial al proprietarilor.  

In concluzie, pana toti proprietarii cu parcelele inregistrate eronat nu-si dau acordul notarial, nu se pot cadastra si intabula drumurile, iar fara drumuri cadastrate si intabulate nu se pot demara procedurile de expropriere si nu se pot introduce retele de apa si canal.

Pana in acest moment au fost rectificate (cu acordul notarial al proprietarilor) erorile de inregistrare a 2 parcele de teren pe Drumul Piscul Mare.

dati clik pentru a citi raspunsul de la Primaria Sector 1