Arhive autor: Admin

Noua lege a spatiilor verzi VA PERMITE CONSTRUIREA in parcuri si paduri.

Posted on by
11

Pentru a permite construire in parcuri si paduri senatul a adoptat propunerile USR de modificare a legii spațiilor verzi.

Legea in vigoare a spatiilor verzi era singura piedica ramasa pentru a se putea construi in parcurile si padurile retrocedate.

USR ne informeaza ca „au fost eliminate din vechea lege o serie prevederi care ar fi îngreunat administrarea lor corespunzătoare”.

Ceea ce nu se spune USR, e ca au fost eliminate articolele care interziceau schimbarea funtiunii spatiilor verzi, iar noua lege permite construirea in  parcurile si padurile retrocedate, a blocurilor cu 14 etaje.

Senatul a adoptat propunerile USR de modificare a legii spațiilor verzi

Dupa intrarea in vigoare a noii legi nu va mai exista practic nici o piedica pentru construirea in parcuri si defrisarea padurilor, daca parcurile si/sau padurile au devenit proprietate privata a persoanelor fizice sau juridice.

Este de neinteles cum, pe de o parte se sustine pastrarea si protejarea spatiilor verzi, iar pe de alta parte se propune „amputarea” singurei legi care mai protejeaza practic spatiile verzi. 

Prin modificarile propuse, noua Lege va reglementa doar  „spatiu verde din intravilanul unitatilor administrativ-teritoriale, apartinand domeniului public sau privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale” , deci nu va mai exista nici o opreliste pentru construirea in parcurile si padurile retrocedate.

Prin noua lege a spatiilor verzi:

  • Va fi permisa schimbarea destinaţiei terenurilor înregistrate în registrul local al spaţiilor verzi (al. 4, art. 18 din legea actuala).
  • Va fi permisa schimbarea destinaţiei, reducerea suprafeţelor ori strămutarea spaţiilor verzi  (al. 5, art. 18 din legea actuala).
  • Va dispare obligatia de a prevedea un minimum de 20 m² de spaţiu verde pe cap de locuitor şi un minimum de 5% spaţii verzi publice in cazul extinderii intravilanului localităţilor, transformarea zonelor cu alte funcţiuni în zone rezidenţiale (indiferent de forma de proprietate) si construirea pe terenuri de peste 3.000 m² aflate în proprietatea statului, a unităţilor administrativ-teritoriale, a autorităţilor centrale şi locale  (al. 3, art. 10 din legea actuala).
  • Va dispare obligatia ca serele şi terenurile amenajate ca grădini zoologice, la schimbarea destinaţiei, sa se transforme în alte tipuri de spaţii verzi  (al. 8, art. 18 din legea actuala).
  • Creste suprafata construita din parcurile publice de la 10% la 15% (al. 7, art. 18 din legea actuala).

Exemple de terenuri care in acest moment sunt spatii verzi iar prin aprobarea legii in forma propusa de senat, se vor putea construi blocuri cu 14 etaje:

  • Aproape o treime (cca 120.000 mp) din parcul IOR  care este parc/spatiu verde si este inclus in registrul spatiilor verzi.  
  • Cateva hectare de padure aflate la intersectia Jamdarmeriei cu DN1 (incluse in registrul spatiilor verzi).
  • Parcul si o parte din padure din zona restaurantului „Casa Alba” Aleea Privighetorilor,  (incluse in registrul spatiilor verzi).

Update 24.04.2019

Publicam dreptul la replica transmis de d-nul deputat USR, Cornel Zainea, membru în Comisia pentru Mediu și Echilibru Ecologic

Legea spațiilor verzi protejează zonele verzi publice din orașe

Legea spațiilor verzi aduce mai multe îmbunătățiri de ordin tehnic, începând cu definirea acestor spații esențiale în zonele urbane. Iată trei dintre criticile aduse legii susținute de USR care nu se susțin:

  1. Legea permite construcții pe spații verzi și în păduri retrocedate

Explicația USR:

Legea spațiilor verzi, atât în forma în vigoare, cât și în conceptia proiectului legislativ al USR de modificare a actualei legi, nu reglementează administrarea, folosința sau exploatarea pădurilor. Proiectul legislativ face referire la noțiunile de cordon forestier, perdea forestieră de protecție și pădure urbană (sau pădure parc), dar le încadrează ca fiind subcategorii de spații verzi din intravilanul localităților.

Potrivit proiectului, pe spațiile verzi pot fi construite, doar pe bază de autorizație de construire: alei pietonale, mobilier urban, amenajări pentru sport, joc și odihnă, construcții pentru expoziții și activități culturale, construcții ușoare cu caracter provizoriu pentru comerț și alimentație publică, grupuri sanitare și spatii pentru pentru gestionarea spațiilor verzi.

Cu privire la această dispoziție, este important să precizăm că ea se aplică atât spațiilor verzi aflate în domeniul public sau privat al unităților administrativ-teritoriale, cât și spațiilor verzi care au intrat în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, prin retrocedare sau prin alte moduri de transmitere a proprietății, anterior intrării în vigoare a legii modificate.

2. Dispare obligația de minim 20 m2 de spațiu verde pe cap de locuitor și un minim de 5m2 în cazul extinderii intravilanului

Explicația USR:

Apreciem că modificarea propusă prin proiectul legislativ este una benefică pentru spațiile verzi și va duce chiar la mărirea suprafețelor spațiilor verzi din intravilan. Astfel, proiectul propune ca extinderea intravilanului și/sau transformarea zonelor cu altă destinație în zone rezidențiale, comerciale sau industriale în scopul executării de lucrări de construcții să se poată realiza doar cu obligația asigurării unei suprafețe amenajate cu spații verzi, cu acces public, de minimum 30% din suprafața zonei.

3. Permite schimbarea destinatiei spatiilor verzi din registrul local al spatiilor verzi

Explicația USR:

Atât potrivit dispozițiilor legii în forma actuală. cât si în concepția proiectului legislativ, schimbarea destinației spațiilor verzi, reducerea suprafețelor acestora sau strămutarea lor reprezintă situații de excepție. Legea actuală prevede că schimbarea destinației de spațiu verde se poate face pentru lucrări de utilitate publică, așa cum sunt prevăzute de legea 33/1994. Prin urmare, sunt incluse aici și lucrările de utilitate publică de interes local. Or, este cunoscut că autoritățile locale deseori declară abuziv ca fiind de utilitate publică locală lucrări fără niciun beneficiu pentru comunitatea locală, costisitoare și dăunătoare mediului. Pornind de la această realitate, proiectul legislativ propune ca schimbarea destinației spațiilor verzi să se poată face numai pentru lucrări de utilitate publică de interes național.

Concluzii

Proiectul legislativ a fost conceput cu sprijinul unei echipe multidisciplinare, alcătuite din arhitecți, urbaniști, peisagiști precum și juriști cu o cunoaștere detaliată a problemelor și amenințărilor la adresa spațiilor verzi, venite atât dinspre administrațiile incapabile și corupte, cât și dinspre dezvoltatorii imobiliari. Proiectul legislativ intenționează responsabilizarea acestora și în niciun caz nu creează “portițe” care să favorizeze interesele private în detrimentul spațiilor verzi.

USR își manifestă toată deschiderea și interesul pentru discuții și propuneri din partea oricărei persoane, organizații sau autorități în vederea creșterii calității proiectului legislativ astfel încât acesta să asigure cel mai înalt nivel posibil de protecție și extindere a spațiilor verzi ale localităților.

(NE)RESPECTAREA DIRECTIVEI 91/271/CEE

Posted on by
Răspunde

Pentru tratarea apelor urbane reziduale (colectare și epurare), sarcina României de a
se conforma Directivei 91/271/CEE era ca până la 31 decembrie 2015 – toate
aglomerările umane mai mari de 10.000 l.e. să se conformeze prevederilor din punct
de vedere al colectării și epurării avansate (terțiar) a apelor uzate.

Nefinalizarea proiectelor în domeniul alimentării cu apă sau a salubrizării poate
conduce la aplicarea unor proceduri de infringement de către Comisia Europeană
întrucât au fost asumate termene de conformare.

Dintre cele 224 de aglomerări umane având peste 10.000 l.e., doar 11 aglomerări
îndeplinesc condițiile cumulative de conformare din Directiva 91/271/CEE.
In Bucuresti sunt circa 270 străzi fără utilități și asfalt.

In conformitate cu Legea serviciului de alimentare cu apa si de canalizare nr.
241 /2006, autoritatile publice locale sunt responsabile cu apa si canalizarea.

Comisia Europeană  a luat măsurile corespunzătoare, și anume prin inițierea unei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României pentru nepunerea în aplicare pe deplin a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale (91/271/CEE).

Numărul procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor este 2018/2109 și se află actualmente în faza precontencioasă.

Cititi aici: raspunsul de la Ministerul Apelor si Padurilor.

Cititi aici: plangerea catre Comisia Europeana – directiva 91_271_CEE

Cititi aici: adresa inregistrare plangere catre Comisia Europeana

Cititi aici: raspunsul de la Comisia Europeana

Amenzi si impozite majorate cu 500%, pentru terenurile lăsate neîngrijite

Posted on by
1

Poliția Locală Sector 1 ne informeaza ca impozitarea proprietăților situate în intravilan, lăsate neîngrijite, va fi majorată până la 500%.

Art. 489 din Codul Fiscal:

(4) Pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv, consiliul local poate majora impozitul pe teren cu până la 500%, începând cu al treilea an, în condițiile stabilite prin hotărâre a consiliului local. Norme metodologice

(5) Consiliul local poate majora impozitul pe clădiri și impozitul pe teren cu până la 500% pentru clădirile și terenurile neîngrijite, situate în intravilan.

De asemenea, se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 – 5.000 lei, nerespectarea masurilor specifice necesare in vederea salubrizarii si igienizarii terenurilor.

Lucrarile de investitii pentru apa, canal si asfaltare sunt blocate datorita imposibilitatii cadastrarii si intabularii drumurilor.

Posted on by
3

Primaria poate realiza lucrari de extindere a retelelor publice de alimentare cu apa si canalizare si modemizarea sistemului rutier doar dupa ce se delimiteaza trama stradala apartinand domeniului public (realizarea cadastrelor si intabularea strazilor).  

„ va informam ca aceste strazi pot fi promovate in programul de investitii al Sectorului 1 al Municipiului Bucuresti privind realizarea lucrarilor de extindere a retelelor publice de alimentare cu apa si canalizare si modemizarea sistemului rutier, numai ulterior delimitarii tramei stradale apartinand domeniului public,”

„au fost realizate ridicari topografice pentru strazile Drumul Piscul Pietrei, Drumul Piscul Nou si Drumul Piscul Mare, dar nu se pot demara procedurile de cadastrare si intabulare, intrucat pe anumite zone, intre limitele cadastrelor proprietarilor particulare, latimea acestor drumuri variaza intre 0,90m si 3,00 m.”

 „Totodata, va facem cunoscut ca, reglementarea situatiei juridice a acestor artere de circulatie va conduce la proceduri de expropriere, proceduri care sunt de competenta Primariei Municipiului Bucuresti.”

Desi conform planurilor parcelare de punere in posesie drumurile trebuiau sa aibe latimea de minim 4 m, in anumite situatii drumurile au mai putin datorita erorilor de cadastrare.

Regulamentul de avizare receptie si inscriere in evidentele de cadastru si carte funciara aprobat prin ODG 700_2014 la Art. 113. prevede:  „(1) Rectificarea erorii de înregistrare în planul cadastral digital, eliminarea golurilor şi suprapunerilor din baza de date, respectiv rectificarea coordonatelor, se realizează prin repoziţionare.”

Cea mai grava si evidenta eroare de inregistrare in planul cadastral este pe Drumul Piscul Nou in apropiere de intersectia cu Drumul Agatului, unde toate cadastrele intre Felicity si Drumul Piscul Nou sunt deplasate spre Sud, ramanand un gol de cca 5.000 mp langa Felicity.

In practica, Oficiul de Cadastru rectifica cadastrele doar cu acordul notarial al proprietarilor.  

In concluzie, pana toti proprietarii cu parcelele inregistrate eronat nu-si dau acordul notarial, nu se pot cadastra si intabula drumurile, iar fara drumuri cadastrate si intabulate nu se pot demara procedurile de expropriere si nu se pot introduce retele de apa si canal.

Pana in acest moment au fost rectificate (cu acordul notarial al proprietarilor) erorile de inregistrare a 2 parcele de teren pe Drumul Piscul Mare.

dati clik pentru a citi raspunsul de la Primaria Sector 1

cadastre eronate Drumul Piscul Nou
cadastre eronate Drumul Piscul Nou

Primarul si prefectul trebuie sa plateasca zilnic penalitati pentru ca localnicii nu au apa curenta

Posted on by
Răspunde

Primarul si prefectul obligati de instanta sa plateasca zilnic penalitati pentru ca localnicii nu au apa curenta – Decizie in premiera a Justitiei

Judecatorii de la Tribunalul Arges l-au obligat pe edilul comunei Baiculesti (Arges), Niculaie Dragnea, sa intocmeasca in urmatoarele 7 zile un proiect de hotarare prin care sa extinda reteaua de furnizare a apei potabile pentru una din strazile din satul Valea Brazilor. Acest proiect trebuie sa-l inainteze spre aprobare Consiliului Local Baiculesti.

Daca nu face acest lucru, judecatorii au decis ca primarul sa fie penalizat cu 100 lei pentru fiecare zi de intarziere,

„Tribunalul Arges a transat problema romanilor care nu sunt racordati la apa si canalizare. Sarcina racordarii la serviciile de apa este a autoritatii publice locale.

Mai mult, pana sa se efectueze racordarea, obliga prefectul si Comitetul Judetean pentru situatii de urgenta sa livreze apa potabila,”

sursa: http://www.ziare.com/stiri/justitie/decizie-in-premiera-a-justitiei-primarul-si-prefectul-sa-plateasca-zilnic-penalitati-pentru-ca-localnicii-nu-au-apa-curenta-1550443

Status proces Jandarmerie-Primarie 2019

Posted on by
Răspunde

Update 19.04.2019

A fost respins Recursul.

Azi a fost termen de judecata (stadiu procesual: Recurs) in dosarul nr. 35396/3/2015*.
 Instanta a dispus amanarea judecarii cauzei şi a acordat un nou termen de judecată la data de 01.03.2019 .

La acest termen a acceptat sa ne reprezinte „pro bono” dl. avocat Ion Adrian de la „Ion si Asociatii” , ii multumim inca o data.

Pentru termenul acordat urmeaza sa formulam note scrise si sa depunem inscrisuri privind exceptia de nelegalitate invocata de Primaria Sector 1, care nu a sustinut apararile cu niciun document care sa demonstreze nelegalitatea omologarii Poligonului Baneasa.

Apoi vor fi studiate cererile de interventie formulate de intervenienti in sprijinul Jandarmeriei pentru anularea P.U.Z.

Vor fi facute si demersuri administrative pentru a proba apararile noastre.

Partea neplacuta este ca, desi din adresa transmisa Primariei Sector 1 de catre UM 0260 reiese ca „zona de siguranta a fost restransa la limita Poligonului Baneasa”, restrangerea zonei de siguranta a Poligonului se pare ca se refera doar pentru liniile de tragere 7, 8, 9 ,10. Cel putin asa a reiesit din discutiile neoficiale cu juristii de la M.A.I.

PUZ sector 1 – Observatii si Propuneri

Posted on by
6

1. Extinderea Cimitirului Straulesti 2 a fost incadrata in „L” – Zona Locuinte individuale si colective mici, desi terenul respectiv in suprafata de cca. 2.6 Ha este amenajat ca cimitir.

Propunem incadrarea in „G2” – Zona Cimitirelor. 

2. Prin P.U.Z. Coordonator Sector 1 se propun zone de parcuri si spatii verzi peste constructii existente sau imobile in curs de construire, fapt aproape imposibil de realizat. Se vor demola constructiile existente pentru a se realiza parcuri ?

Propunem ca reglementarile din PUZ Sector 1 sa respecte situatia reala iar  zonele construite sa fi incadrate in  „M” sau „L” 

3. O suprafata de cca. 2,2 Ha (la sud fata de Drumul Piscul Nou a fost inclusa in „V” – Zona parcurilor, spatiilor verzi pentru agrement si a culoarelor de protectie, desi conform P.U.G. terenurile erau incadrate in „L1c” – Locuinte individuale si colectiv mici. 

Propunem incadrarea in  „M” sau „L”, asa cum era incadrarea in P.U.G.

4. Au fost propuse artere de circulatie cu traseu infundat cu lungimi mai mari de 50-100 m, lungimi ce nu respecta prevederile HCGMB 66/2006. „Artera de circulatie cu traseu infundat nu va avea o lungime mai mare de 50,00m si va fi prevazuta la capatul infundat cu bucla pentru intoarcerea autovehiculelor, cu raza de minim 6.00m.”

Propunem respectarea HCGMB 66/2006 si reconfigurarea arterelor de circulatie conform documentatiilor aprobate anterior.

5. Nu au fost preluate arterele de circulatie aprobate anterior prin documentatii de urbanism  care si-au produs efectul (au fost delimitate zonele afectate de servituti publice – au fost realizate dezmembrari cadastrale si/sau sunt in curs de aprobare documentatii urbanistice).

5a. Artera propusa intre Drumul Piscul Mare si Drumul Piscul Rusului.
5b. Artera propusa intre Drumul Stegarului si Drumul Piscul Nou.
5c. Artera propusa intre Drumul Stegarului si legatura cu Drumul Piscul Rehiului

Propunem introducerea in P.U.Z. coordonator sector 1 a arterelor de circulatie prevazute in documentatiile de urbanism aprobate anterior si care si-au produs efectele.

6. Prin P.U.Z. coordonator sector 1 se propune o noua artera de circulatie intre Drumul Opalului si Drumul Piscul Lung.  La est de parcela cu numar cadastral 212273 este un gol ramas liber de 2.127 mp cu latimea de 7,66-11,33 (ramas de la punerea in posesie).

  Facem observatia ca strada propusa intre Drumul Opalului si Drumul Piscul Lung a reprezentat motivul pentru care a fost anulat de instanta P.U.Z. Zona de Nord aprobat in anul 2004.

Propunem ca noua artera sa fie pe golul ramas, la est de parcela cu numar cadastral 212273 similar cum s-a procedat cu golul ramas la sud de cartierul Felicity.

7. Prin P.U.Z. Zona de Nord (care in prezent este suspendat) au fost prevazute zone necesare realizarii si dezvoltarii gospodariei comunale conform studiului de retele edilitare avizat P.M.B.

  • Zona necesara pentru statie de transformare 110/20 kV (intersectia Drumul Piscul Pietrei – Drumul Piscul Nou – Drumul Piscul Mare)
  • Zona necesara pentru statii de pompare a apelor pluviale si menajere (intersectia Drumul Piscul Nou cu Drumul Piscul Corbului)
  • Zona necesara pentru statii de preepurare a apelor pluviale (pe malul lacului)

Propunem ca P.U.Z. coordonator sector 1 sa prevada zonele neceasare pentru statia de transformare 110/20 kV, statiile de pompare si statiile de preepurare.

8. In interiorul Complexului Felicity, prin P.U.Z. aprobate enterior era aprobata o suprafata de cca. 5.000 mp de spatiu verde care exista si in momentul actual (parc si spatiu de joaca). Prin  P.U.Z. coordonator sector 1, suprafata respectiva a fost inclusa in Zona Mixta. 

Propunem pastrarea suprafetei in „Zona Verde”

9. Intre strazile Drumul Stegarului, Drumul Muntele Gaina si Drumul Agatului apare o zona VP ( zona padurilor), desi in realitate nu a fost si nu este padure.

Propunem reincadrarea in zona „L” sau „M” cu pastrarea drumului existent (Drumul Stegarului).

10. Sunt necorelari intre latimea strazilor si functiunile propuse.  De exemplu:  Drumul Stegarului este pastrat la 2 benzi pe sens desi deserveste loturi construibile doar pe o parte, iar Drumul Piscul Nou (pe o lungime de 1.500 m – intre Drumul Piescul Mare si Drumul Agatului) a fost redus la o banda pe sens, desi deserveste loturi construibile stanga-dreapta dintre care o mare parte sunt incadrate in „M” – zona mixta (zona cu un C.U.T. mare si un regim mai mare de inaltime).   Trebuiesc corelate latimile strazilor intre aliniamente si inaltimea maxima admisibila a cladirilor, tinand cont de Art. 10 din Regulamentul de Ubanism P.U.G. – Zona Mixta.  Situatie similara pentru Drumul Piscul Nou si Str. Alexandru Bratu.

Propunem pastrarea la 2 benzi pe sens pentru Drumul Piscul Nou, Drumul Piscul Lung, Strada Alexandru Bratu si (eventual) reducerea la o banda pe sens cu piste pentru biciclisti pentru Drumul Stegarului.   

11. In documentatiile de urbanism aprobate anterior (sau in curs de aprobare) erau prevazute mai multe intersectii cu sensuri giratorii: intersectie Sos. Ghe. Ionescu Sisesti cu Drumul Piscul Radului, intersectia Drumul Piscul Radului cu Drumul Piscul Mosului, intersectia Drumul Piscul Pietrei cu Drumul Piscul Mare, intersectia Piscul Mosului cu Drumul Varful Berivoiul Mare etc, care nu au fost preluate de P.U.Z. coordonator sector 1. In Europa sensurile giratorii inlocuiesc din ce in ce mai multe intersecţii clasice, in încercarea de a fluidiza traficul.

Conform specialiştilor, sensurile giratorii duc la reducerea accidentelor cu 37%, accidentele soldate cu rănirea de persoane sunt mai puţine cu 75%, iar timpul de asteptare scade ! 

Propunem realizarea unui studiu de trafic si detalierea intersectiilor cu respectarea „Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile urbane”.

12. In toate P.U.Z. aprobate anterior la Sos. Bucuresti Ploiesti (DN1), era aprobata o zona de spatii verzi  (retragerea constructiilor) fata de axul DN1 de 50-75 m. Aceasta zona (retragere) a fost redusa.

Propunem pastrarea zonei de spatii verzi de 50-75 m fata de axul DN1.

13. Prin P.U.Z. coordonator sector 1, se propune desfiintarea aterei de circulatie EXISTENTA intre Sos. Straulesti si Drumul Eugen Brote,  prevazuta prin PUG si prin PUZ aprobat cu HCGMB 60/2007 cu valabilitate prelungita prin HCGMB 227/2015 ?

Propunem pastrarea arterei de circulatie EXISTENTA.

14. Prin P.U.Z. coordonator sector 1, se propune practic defrisarea unor suprafete importante de padure (cca. 16 Ha) pentru a se include in „M” – Zona mixta.  (padurea existenta de la intersectia Sos.  Jandarmeriei cu Sos. Bucuresti Ploiesti – DN1, padurea si parcul din zona restaurantului „Casa Alba” Aleea Privighetorilor). 

Este total nefiresca propunerea de defrisare a unei suprafete insemnate din padure si includerea unor zone construite in spatii verzi (parcuri publice).   

 Propunem pastrarea zonelor actuale ca padure, respectiv parc pentru zona restaurantului „Casa Alba”.

15. A fost modificat profilul si traseul drumului aprobat prin Planului Urbanistic Zonal Penetratie Bucuresti – Autostrada Bucuresti – Brasov, sector 1 cu HCGMB 325/2010 cu valabilitate prelungita.

 Propunem pastrarea profilului si traseului drumului aprobat prin HCGMB 325/2010.

16. Terenurile din Sos. Bucuresti Ploiesti nr. 180 au fost incluse in „S1” – Zona cu destinatie speciala, desi in realitate imobilele sunt proprietate privata si sunt construite locuinte.

Propunem includerea in zona „L” – Locuinte individuale si colective mici.

17. Nu au fost preluate reglementarile studiate si aprobate prin P.U.Z. sos. Odai nr. 3-5.

Propunem includerea arterei de circulatie existente, str. George Calinescu (strada aflata la limita dintre Mun. Bucuresti si Orasul Otopeni.

18. Va rugam sa analizati oportunitatea existentei Poligonului Permanent Deschis Baneasa din Str. Jandarmerie, in interiorul intravilanului Mun. Bucuresti.  Mentionam ca tragerile efectuate in Poligon cu munitie de razboi au dus la producerea mai multor accidente.

19. In „etapa elaborarii propunerilor” nu a fost prezentat si Regulamentului de Urbanism – partea scrisa.

Propunem supunerea spre consultare publica si a Regulamentul de Urbanism – partea scrisa.

20. Etapele de consultare si informare trebuie sa respecte „METDOLOGIA de informare și consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de  amenajare a teritoriului și de urbanism„.

„… în vederea determinării oportunității planului în interes public, administrația publică inițiatoare poate aduce la cunoștința publicului intenția de elaborare a PUZ și obiectivele acestuia prin anunțuri pe pagina proprie de internet, anunțuri către proprietarii din zonă, afișări ale anunțului în zona de studiu preconizată, întâlniri cu locuitorii din zonă etc.”  

Pe pagina de internet a Primariei Sector 1, nu exista nici o informare privind Realizare P.U.Z. Coordonator Sector 1.

„În funcție de impactul estimat al PUZ, autoritățile administrației publice locale responsabile cu emiterea certificatului de urbanism și a avizului de oportunitate, pentru identificarea oportunității planului în interes public, pot organiza dezbateri publice referitoare la intenția de elaborare.” 

„ Pe parcursul elaborării propunerilor este recomandată consultarea publicului asupra evoluției acestora, astfel încât să fie argumentate beneficiile aduse în interes public și să fie preîntâmpinate eventuale dezacorduri sau contestări”

Art. 37. — Informarea și consultarea publicului cu privire la propunerile de PUZ se fac înainte de transmiterea documentației pe circuitul tehnic de avizare, astfel:

a) autoritățile administrației publice locale informează publicul prin cel puțin următoarele activități:

1. publică pe propria pagină de internet anunțul cu privire la posibilitatea, modul și perioada, locul și orarul în care se pot consulta documentele și transmit observații la sediul autorității publice competente pentru aprobarea PUZ în termen de maximum 25 de zile calendaristice de la data anunțului, precum și obiectivele, data, locul de desfășurare, ora de începere și durata estimată pentru fiecare metodă de consultare;

2. identifică și notifică proprietarii ale căror proprietăți vor fi direct afectate de propunerile PUZ;

3. pune la dispoziția publicului spre consultare documentele aferente propunerilor PUZ, inclusiv materiale explicative scrise și desenate, într-un limbaj nontehnic, precum și documentele ce au stat la baza primei variante a propunerilor, după caz: certificatul de urbanism, avizul prealabil de oportunitate;

Nu a fost prezentat REGULAMENTUL DE URBANISM – PARTEA SCRISA.

4. afișează anunțul la sediul propriu și în alte locuri special amenajate, pe panouri rezistente la intemperii, cu caracteristici stabilite prin procedurile specifice amplasate în cel puțin 3 locuri vizibile pe teritoriul zonei studiate;

Art. 38. — În funcție de complexitatea sau impactul estimat al propunerilor PUZ, autoritățile administrației publice responsabile cu aprobarea acestuia:

  • a) informează publicul prin expoziții în zonă, emisiuni TV, broșuri, anunțuri în școli etc.;
  • b) consultă publicul prin: dezbateri publice, interviuri de grup, grupuri consultative pe domenii sau pe anumite categorii de public etc.;
  • c) organizează ateliere de lucru, audieri publice, întâlniri etc., pentru identificarea și punerea în comun a cunoștințelor și competențelor sau identificarea intereselor mutuale etc.