Pe siteul PMB s-a publicat o noua varianta PUZ Sector 1, etapa “avizarea proiectului”.
Dupa avizarea proiectului urmeaza ultima etapa – aprobarea proiectului.
Pe siteul PMB s-a publicat o noua varianta PUZ Sector 1, etapa “avizarea proiectului”.
Dupa avizarea proiectului urmeaza ultima etapa – aprobarea proiectului.
UPDATE 29 oct 2019
A fost publicata o noua varianta de reglementari urbanistice – zonificare functionala.
Plan Reglementari Urbanistice PUZ sector 1 zona NORD (CLIK pentru a deschide)
Plan Reglementari Urbanistice PUZ sector 1 zona SUD (CLIK pentru a deschide)
Eventuale observatii si propuneri trebuie facute tinand cont de noua varianta de reglementari urbanistice zi zonificarea functionala.
STIREA INITIALA
Dezbaterea publica privind PUZ Coordonator Sector 1 Bucuresti va avea loc la Hotel Pullman Bucharest World Trade Center, Piata Montreal nr. 10, Bucuresti, Sala New York, in data de 04.11.2019, ora 16:30.
Azi ne-am intalnit la sediul primariei Sector 1 pentru discutarea principalelor probleme din Cartierul Padurea Baneasa.
Multumim pe aceasta cale d-lui Primar si reprezentantilor primariei care au participat la discutii.
Prezentam mai jos postarea d-lui primar Dan Tudorache pe facebook, cu observatia ca eventuale propuneri si observatii se pot face si pe pagina de facebook a d-lui Primar.
„În urma cercetărilor făcute în teren și ținând cont că PUZ-ul Sector 1 este încă în dezbatere publică, iar PUG București este un document învechit, care nu mai reflectă realitățile și tendințele de dezvoltare ale Sectorului 1 și, în mod special, ale Cartierului Pădurea Băneasa, fac în mod public următoarele propuneri cetățenilor Sectorului 1 din această zonă:
Continuăm/începem pietruirea pe următoarele străzi cadastrate din zona de nord, Sector 1, București: Drumul Lăpuș, Drumul Muntele Găina, Drumul Agatului, Drumul Berivoiul Mare, Drumul Piscul Moșului, Drumul Piscul Radului și Drumul Stegarului, pentru a crea condiții minime de trafic civilizat în această zonă. Pentru a eficientiza cheltuirea banului public, vom semnaliza corespunzător aceste zone cu indicatoare de restricție de viteză și de tonaj, pentru a proteja lucrările făcute.
Pentru străzile Piscul Pietrei și Piscul Nou am realizat ridicările topografice, dar, constatându-se multiple suprapuneri, precum și traseul nefiresc al acestora, invităm proprietarii imobilelor de pe aceste străzi la o discuție în vederea finalizării demersului de cadastrare și pentru a găsi soluțiile optime împreună.
Primăria Sectorului 1 propune cadastrarea sistematică a zonei, care va reglementa (cu costuri 0 pentru cetățeni, față de realizarea unui nou plan parcelar, care ar implica timp și costuri) o mare parte din neregulile pe care le-am constatat deja prin cadastrarea domeniului public, făcută pentru această zonă. Pentru cadastrarea sistematică, la care avem sprijinul ANCPI și OCPI București, vă solicităm colaborarea, prin implicarea în identificarea tuturor proprietarilor și agrearea unor soluții comune.
Această cadastrare sistematică va fi un instrument de lucru util și după aprobarea PUZ-ului, pentru că vor fi diminuate suprafețele care vor fi expropriate în vederea realizării obiectivelor propuse prin PUZ.”
S-a primit răspunsul de la COMISIA EUROPEANĂ – DIRECȚIA GENERALĂ MEDIU privind directiva 91/271/CEE.
Pentru neîndeplinirea obligațiilor Romania se află actualmente în faza precontencioasă.
România nu a respectat termenul limită intermediar (respectiv 31 decembrie 2015) în ceea ce privește marile aglomerări cu peste 10,000 locuitori în temeiul Tratatului de aderare privind directiva pentru tratarea apelor urbane reziduale (91/271/CEE)..
In conformitate cu Legea serviciului de alimentare cu apa și de canalizare nr. 241 /2006, autoritățile publice locale sunt responsabile cu apa și canalizarea.
În București sunt circa 270 străzi fără asfalt și utilități. Cele mai multe străzi fără asfalt și utilități sunt în Sectorul 1.
Comisia Europeană a luat măsurile corespunzătoare, și anume prin inițierea unei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României pentru nepunerea în aplicare pe deplin a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale (91/271/CEE).
Numărul procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor este 2018/2109 și se află actualmente în faza precontencioasă.
P.U.Z. Vastint Sisesti – Ansamblu multifuncțional (locuințe, funcțiuni complementare, spații verzi) este in consultare publica pe siteul P.M.B. pana pe data 24.05.2019
Proiectul propus pe suprafața de 476.000 mp reprezintă una din cele mai mari investiții din Municipiul București de această categorie, prin urmare, consecințele vor fi resimțite la nivelul întregului sector și chiar la nivelul capitalei.
Prin viitoarea investiție se dorește construirea unui ansamblu multifuncțional (locuințe, funcțiuni complementare, spații verzi) cu regim de înălțime maxim S/Ds+P+10E.
Incinta va fi amenajată cu spații verzi, alei pietonale și carosabile. Au fost prevăzute zone verzi de aliniament în lungul arterei de circulație existente sau preluate conform documentațiilor de urbanism din zona de studiu.
Spațiile verzi din incintă și de aliniament propuse a fi amenajate vor fi plantate cu gazon decorativ, cu arbori de aliniament și plante floricole cu frunze decorative.
De asemenea, în cadrul terenului imobilului propus prin prezentul P.U.Z. vor fi prevăzute și zone verzi amenajate ce se vor relaționa cu zonele verzi propuse sau existente în imediata vecinătate și vor contribui la crearea pe viitor a unui traseu verde de-a lungul zonei de nord a Sectorului 1. Pe alei va fi montat mobilier urban.
Ansamblul va menține microclimatul din vecinătatea salbei de lacuri a capitalei și zonei de dezvoltare din nordul Municipiului București, crescând prin plantațiile propuse procentul de spații verzi pe cap de locuitor.
Proiectul urmează direcțiile propuse prin PUZ Zona de Nord, document ce a produs deja efecte în teritoriu. Se urmărește, așadar, contribuția la o dezvoltare coerentă.
Proiectul se corelează în zona de studiu cu direcțiile propuse prin PUZ Coordonator Sector 1, document ce este în curs de avizare. Se urmărește, așadar, detalierea amplasamentului în contextul de dezvoltare deja dictat prin documentații superioare ce se elaborează.
Modalitatea de gestionare a cartierului din punct de vedere al accesului controlat va conduce la sporirea sentimentului de siguranță, atât în spațiile publice, cât și în interiorul locuințelor.
În condițiile realizării proiectului descris anterior, valoarea întregii zone va crește și vor fi atrase alte investiții de același tip sau complementare în vecinătate, datorită resurselor de teren existente.
Prin realizarea viitorului ansamblu vor apărea locuri de muncă, atât pe perioada construcției, cât și ulterior, în cadrul activităților ce vor fi întreprinse, dar și pentru mentenanța acestora sau a întregului ansamblu.
Viitoarea investiție va contribui la revitalizarea zonei, în prezent cu terenuri virane, și va conduce la o utilizare mai eficientă a rezervelor de teren.
Totodată, această revitalizare va atrage și rezidenți din cartierele învecinate, așadar beneficiind și aceștia de facilitățile oferite. Acest fapt va spori integrarea socială și un spirit de comunitate mai puternic, plecând de la premisele că în cartierele învecinate au apărut deja astfel de practici.
(extras din memoriul de prezentare)
Principala piedica la realizarea unei constructii in Cartierul Padurea Baneasa, pentru majoritatea proprietarilor, o reprezinta lipsa retelelor de energie electrica.
In data de 28.02.2019 prin Ordinul ANRE nr. 36/2019 a fost aprobata Metodologia pentru evaluarea condițiilor de finanțare a investițiilor pentru electrificarea localităților ori pentru extinderea rețelelor de distribuție a energiei electrice.
(model cerere pentru extinderea retelelor de energie electrica)
1) Operatorul de Distributie (OD) informeaza solicitantul daca zona respectiva este cuprinsa in planul de dezvoltare a Retelei Electrice de Distributie (RED) si care este calendarul de realizare a lucrarilor.
2) In cazul in care nu au fost facute demersuri pentru extinderea retelei in zona respectiva, OD informeaza in scris Autoritatea publica locala si centrala sa depuna in acest scop o cerere si o documentatie justificativa prevazuta in Metodologia mentionata anterior. Scrisoarea este transmisa spre informare si solicitantului.
3) Autoritatea publica transmite operatorului de distributie (OD) cererea si documentatia justificativa continand urmatoarele documente:
4) Operatorul de distributie intocmeste in termen de 60 de zile studiul de fezabilitate si evalueaza lucrarile de investitii din punct de vedere al eficientei economice.
Lucrarile se considera eficiente economic daca indicatorii rezultati indeplinesc conditii Valoarea Actualizata Neta este mai mare sau egala cu 0 (zero) si Durata de Recuperare a Investitiei este mai mica sau egala cu 20 de ani (caz in care OD are obligatia de finantare totala a investitiei). Daca cel putin unul din cei doi indicatori nu este corespunzator, lucrarile nu se considera eficiente economic si in acest caz,
OD are obligatia de a finanta numai valoarea investitiei eficiente economic (Ief) pentru care ambii indicatori indeplinesc conditiile.
Diferenta dintre valoarea investitiei totale si investitia eficienta (Itotal – Ief) reprezinta coparticiparea autoritatii publice la finantarea lucrarilor. In acest caz OD stabileste lucrarile din vecinatatea RED care corespund valorii Ief si lucrarile care corespund valorii Itotal – Ief si urmeaza sa fie finantate de autoritatea publica
5) Operatorul de distributie informeaza ANRE si transmite raspunsul catre autoritatea publica privind rezultatele studiului de fezabilitate, precum si propunerea de coparticipare a autoritatii publice la finantarea investitiei solicitate, daca este cazul.
6) Introducerea in planurile de investitii ale operatorului de distributie si Autoritatilor Publice Locale.
De la data transmiterii notificarii de catre OD, in termen de maximum 60 de zile, autoritatea publica analizeaza propunerea de coparticipare la finantare si, in situatia acceptarii acesteia, transmite OD o scrisoare de confirmare in acest sens, care sa constituie un angajament ferm de a asigura cofinantarea lucrarii.
7) Realizarea lucrarilor de electrificare/extindere, operarea si intretinerea lor
Pentru proiectarea si executarea lucrarilor de electrificare/extindere RED, autoritatea publica si OD incheie impreuna un contract cu un operator economic atestat, cu respectarea cerintelor legislatiei in vigoare privind achizitia de lucrari publice.
Toti acesti pasi respecta legea energiei electrice si gazelor naturale nr. 123/2012, regulamentul privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice si metodologia pentru evaluarea conditiilor de finantare a investitiilor pentru electrificarea localitatilor ori pentru extinderea retelelor de distributie a energiei electrice, aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr. 75/2013.
Având în vedere faptul ca în cadrul etapei a III-a de consultare a populației, nu au fost puse la dispoziția publicului toate documentele menționate conform prevederilor HCGMB or. 136/2012, se reia etapa a III-a (respectiv a etapei de avizare), cu disponibilizarea Regulamentului Local de Urbanism, a Memoriului General aferent P.U.Z. și a tuturor celorlalte documentații menționate în art. 11 secțiunea C din HCGMB or. 136/2012.
Desi o parte din observatiile si propunerile facute in fazele anterioare au fost respectate, raman in continuare situatii care necesita clarificari, detalieri, sau modificari ale PUZ Coordonator Sector 1.
Din punctul nostru de vedere, este cel putin discutabila nota: „Experienta de administrare pe baza PUG /MB, ramas in vigoare prin repetate prelungiri, a dovedit ca diferentierea foarte amanuntita si restrictiva a UTR nu a produs gestionarea in parametri exacti si in sensul valorificarii potentialului urban al unei metropole in devenire. Pentru a remedia riscul deciziilor mecanice si a raspunde ritmului de dezvoltare al Municipiului Bucuresti, PUZ COORDONATOR SECTOR 1 propune o zonificare funcfionala esentiala si flexibila, adaptata la conditiile reale actuate ale exercitarii atributiilor urbanismului administrativ”.
In prezent , cand cu o „diferentierea foarte amanuntita si restrictiva a UTR”, exista deja numeroase nemultumiri ale locuitorilor din imobile cu 1-2 etaje la aparitia in vecinatate a unor imobile mai inalte sau functiuni care deranjeaza, este simplu de imaginat ce se va intampla daca/cand PUZ-ul va fi aprobat iar in imediata vecinatate a unor locuinte cu 1-2 etaje vor aparea imobile cu 14 etaje.
Deoarece sunt situatii in care prin PUZ se propune un regim de inaltime de P+14 etaje (sau chiar mai mult), in zone cu locuinte existente cu 1-2 etaje, aprobarea PUZ-ului in forma propusa, va duce la aparitia multor situatii conflictuale intre locuitorii imobilelor existente si dezvoltatorii/locuitorii viitoarelor imobile cu 14 etaje.
Dezvoltarea orasului nu trebuie privita doar prin prisma dezvoltarilor imobiliare, ci trebuie privita in primul rand prin prisma calitatii vietii locuitorilor si a confortului locuirii.
Prin propunerea PUZ Sector 1, se permite practic o densitate excesiva a constructiilor de locuinte, cu un CUT de 3-4, lucru ce e de evitat.
Spre comparatie, in zonele cu blocuri construite inainte de anul 1990, in general, CUT-ul nu este mai mare de 1.5
Experienta urbanistica din alte tari a demonstrat ca dor o reglementare urbanistica amanuntita si detaliata asigura o dezvoltare urbanistica coerenta si in folosul locuitorilor.
Trebuie pus, in primul rand, accentul pe calitatea locuirii, nu pe expansiunea urbana (pe verticala).
Politica de LOCUINTE nu este acelasi lucru cu Politica de LOCUIRE.
Exemple de zone unde se propun imobile inalte P+14E peste imobile existente mici sau medii:
Desi consideram ca e mai bine sa ramana o „diferentiere foarte amanuntita si restrictiva a UTR”, daca totusi se ia decizia de a se aproba PUZ-ul in forma prezentata spre consultare publica,
propunem ca prin Regulamentul de Urbanism sa se introduca in mod expres precizarea ca „retragerile faţă de limitele laterale ale parcelei si retragerea faţă de limita posterioară a parcelei va fi egală cu jumătate din înălţimea la cornişă, măsurată în punctul cel mai înalt faţă de teren” iar eventuale derogari ale retragerilor sa fie posibile doar cu acordul explicit, notat in cartea funciara, al imobilelor invecinate.
si
propunem ca pentru toate UTR, sa se conditioneze inaltimea maxima imobilelor in functie de lăţimea străzii între aliniamente, fara posibilitate de a se acorda derogari. (a se vedea in acest sens conditionarile din Regulamentul Local de Urbanism – PUG – M – ZONA MIXTĂ – ARTICOLUL 10 – ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR.)
Propunem detalierea profilelor strazilor si indicarea pe plansa de reglementari PUZ a pistelor pentru biciclisti.
„(4) Schimbarea destinaţiei terenurilor înregistrate în registrul local al spaţiilor verzi se poate face numai pentru lucrări de utilitate publică, stabilite în baza documentaţiilor de urbanism, aprobate conform legislaţiei în vigoare.”
(5) Este interzisă schimbarea destinaţiei, reducerea suprafeţelor ori strămutarea spaţiilor verzi definite de prezenta lege.” – art. 18
Potrivit prevederilor legale in vigoare, cuprinse, in prezent, la alin. (3) al art. 10 din Legea nr. 24/2007, asigurarea suprafetei minime de 20 mp de spatiu verde pe cap de locuitor si minimum de 5% spatii verzi publice, conditioneaza distinct:
Procentul de 5%, cota pentru amenajarea spatiilor verzi publice, se calculeaza in raport cu suprafata propusa pentru transformate in zone rezidentiale,
(a se vedea in acest sens si raspunsul de la MDRAP http://www.baneasa21.ro/wp-content/uploads/2019/04/raspuns-MDRAP-legea-spatiilor-verzi.pdf )
(In zona Drumul Piscul Mare au fost propuse modificari din „M” in „L” si din „L” in „M”, fata de reglementarile PUG, fara a se tine cont situatia existenta in teren, de parcelarea existenta si fara a se prezenta materiale explicative scrise care au stat la baza propunerii, asa cum prevede METODOLOGIA de informare și consultare a publicului)
Propunem respectarea HCGMB 66/2006 si reconfigurarea
arterelor de circulatie conform normelor si legislatiei in vigoare.
Propunere actuala PUZ sector 1
Propunem renuntarea la artera de circulatie nou propusa.
La est de parcela cu numar cadastral 212273 este un gol ramas liber de 2.127 mp cu latimea de 7,66-11,33 (ramas de la realizarea cadastrelor).
Propunem ca noua artera sa fie pe golul ramas, la est de parcela cu numar cadastral 212273, similar cum s-a procedat cu golul ramas la sud de cartierul Felicity de cca. 5.000 mp.
Exemple:
Propunem ca P.U.Z. coordonator sector 1 sa prevada zonele neceasare pentru: statia de transformare 110/20 kV, statiile de pompare si statiile de preepurare.
De exemplu: Drumul Stegarului este pastrat la 2 benzi pe sens desi deserveste loturi construibile doar pe o parte, iar Drumul Piscul Nou (pe o lungime de 1.500 m – intre Drumul Piescul Mare si Drumul Agatului) a fost redus la o banda pe sens, desi deserveste loturi construibile stanga-dreapta dintre care o mare parte sunt incadrate in „M” – zona mixta (zona cu un C.U.T. mare si un regim mai mare de inaltime). Trebuiesc corelate latimile strazilor intre aliniamente si inaltimea maxima admisibila a cladirilor, tinand cont de Art. 10 din Regulamentul de Ubanism P.U.G. – Zona Mixta. Situatie similara pentru Drumul Piscul Nou si Strada Alexandru Bratu.
Propunem pastrarea la 2 benzi pe sens pentru Drumul Piscul Nou, Drumul Piscul Lung, Strada Alexandru Bratu si (eventual) reducerea la o banda pe sens cu piste pentru biciclisti pentru Drumul Stegarului.
intersectie Sos. Ghe. Ionescu Sisesti cu Drumul Piscul Radului, intersectia Drumul Piscul Radului cu Drumul Piscul Mosului, intersectia Drumul Piscul Pietrei cu Drumul Piscul Mare, intersectia Piscul Mosului cu Drumul Varful Berivoiul Mare etc, care nu au fost preluate de P.U.Z. coordonator sector 1. In Europa sensurile giratorii inlocuiesc din ce in ce mai multe intersecţii clasice, in încercarea de a fluidiza traficul.
Conform specialiştilor, sensurile giratorii duc la reducerea accidentelor cu 37%, accidentele soldate cu rănirea de persoane sunt mai puţine cu 75%, iar timpul de asteptare scade !
Propunem realizarea unui studiu de trafic si detalierea intersectiilor cu respectarea „Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile urbane”.
Propunem pastrarea zonei de spatii verzi de 75 m fata de axul DN1 si detalierea profilului arterei de circulatie.
Este total nefiresca propunerea de defrisare a unei suprafete insemnate din padure si includerea unor zone construite in spatii verzi (parcuri publice).
Propunerea PUZ incalca Legea spatiilor verzi.
Cele doua zone exemplificate mai jos sunt trecute in Registrul Spatilor Verzi la Categoria Paduri, Paduri de agrement .
Legea actuala impune pastrarea zonelor actuale ca padure, respectiv parc pentru zona restaurantului „Casa Alba”.
Atragem atentia ca este putin probabil sa se poata rezolva corect tehnic solutia prezentata mai mult schematic prin PUZ Coordonator Sector 1.
Propunem pastrarea profilului si traseului drumului deja aprobat prin HCGMB 325/2010 cu valabilitata prelungita.
Propunem includerea in zona „L” – Locuinte individuale si colective mici.
Propunem includerea arterei de circulatie existente, str. George Calinescu (strada aflata la limita dintre Mun. Bucuresti si Orasul Otopeni.
Deoarece traseul este propus printr-o zona preponderent rezidentiala, acest lucru va duce la nerespectarea legislatiei privind privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant (poluarea sonora la zgomotul produs de tramvai ajungand la 80 dB).
De asemenea, realizarea investitiei va necesita exproprierea si demolarea a zeci de imobile existente.
Propunem sa reanalizati oportunitatea traseului propus pentru linia de tramvai.
Propunem supunerea spre consultare publica si a Regulamentul de Urbanism – partea scrisa.
„ Pe parcursul elaborării propunerilor este recomandată consultarea publicului asupra evoluției acestora, astfel încât să fie argumentate beneficiile aduse în interes public și să fie preîntâmpinate eventuale dezacorduri sau contestări”
Art. 37. — Informarea și consultarea publicului cu privire la propunerile de PUZ se fac înainte de transmiterea documentației pe circuitul tehnic de avizare, astfel:
a) autoritățile administrației publice locale informează publicul prin cel puțin următoarele activități:
1. publică pe propria pagină de internet anunțul cu privire la posibilitatea, modul și perioada, locul și orarul în care se pot consulta documentele și transmit observații la sediul autorității publice competente pentru aprobarea PUZ în termen de maximum 25 de zile calendaristice de la data anunțului, precum și obiectivele, data, locul de desfășurare, ora de începere și durata estimată pentru fiecare metodă de consultare;
2. identifică și notifică proprietarii ale căror proprietăți vor fi direct afectate de propunerile PUZ;
3. pune la dispoziția publicului spre consultare documentele aferente propunerilor PUZ, inclusiv materiale explicative scrise și desenate, într-un limbaj nontehnic, precum și documentele ce au stat la baza primei variante a propunerilor, după caz: certificatul de urbanism, avizul prealabil de oportunitate;
Nu a fost prezentat REGULAMENTUL DE URBANISM – PARTEA SCRISA.
Nu au fost notificati proprietarii ale căror proprietăți vor fi direct afectate de propunerile PUZ.
Pentru a permite construire in parcuri si paduri senatul a adoptat propunerile USR de modificare a legii spațiilor verzi.
Legea in vigoare a spatiilor verzi era singura piedica ramasa pentru a se putea construi in parcurile si padurile retrocedate.
USR ne informeaza ca „au fost eliminate din vechea lege o serie prevederi care ar fi îngreunat administrarea lor corespunzătoare”.
Ceea ce nu se spune USR, e ca au fost eliminate articolele care interziceau schimbarea funtiunii spatiilor verzi, iar noua lege permite construirea in parcurile si padurile retrocedate, a blocurilor cu 14 etaje.
Senatul a adoptat propunerile USR de modificare a legii spațiilor verzi
Dupa intrarea in vigoare a noii legi nu va mai exista practic nici o piedica pentru construirea in parcuri si defrisarea padurilor, daca parcurile si/sau padurile au devenit proprietate privata a persoanelor fizice sau juridice.
Este de neinteles cum, pe de o parte se sustine pastrarea si protejarea spatiilor verzi, iar pe de alta parte se propune „amputarea” singurei legi care mai protejeaza practic spatiile verzi.
Prin modificarile propuse, noua Lege va reglementa doar „spatiu verde din intravilanul unitatilor administrativ-teritoriale, apartinand domeniului public sau privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale” , deci nu va mai exista nici o opreliste pentru construirea in parcurile si padurile retrocedate.
Prin noua lege a spatiilor verzi:
Exemple de terenuri care in acest moment sunt spatii verzi iar prin aprobarea legii in forma propusa de senat, se vor putea construi blocuri cu 14 etaje:
Update 24.04.2019
Legea spațiilor verzi protejează zonele verzi publice din orașe
Legea spațiilor verzi aduce mai multe îmbunătățiri de ordin tehnic, începând cu definirea acestor spații esențiale în zonele urbane. Iată trei dintre criticile aduse legii susținute de USR care nu se susțin:
Explicația USR:
Legea spațiilor verzi, atât în forma în vigoare, cât și în conceptia proiectului legislativ al USR de modificare a actualei legi, nu reglementează administrarea, folosința sau exploatarea pădurilor. Proiectul legislativ face referire la noțiunile de cordon forestier, perdea forestieră de protecție și pădure urbană (sau pădure parc), dar le încadrează ca fiind subcategorii de spații verzi din intravilanul localităților.
Potrivit proiectului, pe spațiile verzi pot fi construite, doar pe bază de autorizație de construire: alei pietonale, mobilier urban, amenajări pentru sport, joc și odihnă, construcții pentru expoziții și activități culturale, construcții ușoare cu caracter provizoriu pentru comerț și alimentație publică, grupuri sanitare și spatii pentru pentru gestionarea spațiilor verzi.
Cu privire la această dispoziție, este important să precizăm că ea se aplică atât spațiilor verzi aflate în domeniul public sau privat al unităților administrativ-teritoriale, cât și spațiilor verzi care au intrat în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, prin retrocedare sau prin alte moduri de transmitere a proprietății, anterior intrării în vigoare a legii modificate.
2. Dispare obligația de minim 20 m2 de spațiu verde pe cap de locuitor și un minim de 5m2 în cazul extinderii intravilanului
Explicația USR:
Apreciem că modificarea propusă prin proiectul legislativ este una benefică pentru spațiile verzi și va duce chiar la mărirea suprafețelor spațiilor verzi din intravilan. Astfel, proiectul propune ca extinderea intravilanului și/sau transformarea zonelor cu altă destinație în zone rezidențiale, comerciale sau industriale în scopul executării de lucrări de construcții să se poată realiza doar cu obligația asigurării unei suprafețe amenajate cu spații verzi, cu acces public, de minimum 30% din suprafața zonei.
3. Permite schimbarea destinatiei spatiilor verzi din registrul local al spatiilor verzi
Explicația USR:
Atât potrivit dispozițiilor legii în forma actuală. cât si în concepția proiectului legislativ, schimbarea destinației spațiilor verzi, reducerea suprafețelor acestora sau strămutarea lor reprezintă situații de excepție. Legea actuală prevede că schimbarea destinației de spațiu verde se poate face pentru lucrări de utilitate publică, așa cum sunt prevăzute de legea 33/1994. Prin urmare, sunt incluse aici și lucrările de utilitate publică de interes local. Or, este cunoscut că autoritățile locale deseori declară abuziv ca fiind de utilitate publică locală lucrări fără niciun beneficiu pentru comunitatea locală, costisitoare și dăunătoare mediului. Pornind de la această realitate, proiectul legislativ propune ca schimbarea destinației spațiilor verzi să se poată face numai pentru lucrări de utilitate publică de interes național.
Concluzii
Proiectul legislativ a fost conceput cu sprijinul unei echipe multidisciplinare, alcătuite din arhitecți, urbaniști, peisagiști precum și juriști cu o cunoaștere detaliată a problemelor și amenințărilor la adresa spațiilor verzi, venite atât dinspre administrațiile incapabile și corupte, cât și dinspre dezvoltatorii imobiliari. Proiectul legislativ intenționează responsabilizarea acestora și în niciun caz nu creează “portițe” care să favorizeze interesele private în detrimentul spațiilor verzi.
USR își manifestă toată deschiderea și interesul pentru discuții și propuneri din partea oricărei persoane, organizații sau autorități în vederea creșterii calității proiectului legislativ astfel încât acesta să asigure cel mai înalt nivel posibil de protecție și extindere a spațiilor verzi ale localităților.
Pe siteul PMB s-a publicat ultima varianta PUZ Sector 1, etapa „avizarea proiectului”.
Dupa avizarea proiectului urmeaza ultima etapa – aprobarea proiectului.
Observatii si propuneri se pot face pana pe data de 29.04.2019.